Guvernul va limita adaosul comercial la produsele alimentare de bază vrând, astfel, ca prețurile să scadă, prin urmare și inflația. Marile rețele comerciale insistă pe ideea de voluntariat

♦ Guvernul României cere scăderea prețului la alimentele de bază prin reducerea adaosului comercial al procesatorilor și retailerilor ♦ Potrivit guvernului, procentul adaosului ar urma să fie fix și raportat la costul de producție, în care sunt incluse cheltuielile directe și indirecte ♦ Economiștii spun că ideea este proastă și poate conduce nu la scăderea inflației, ci la majorarea ei.

Noul guvern, condus de socialistul Marcel Ciolacu, ar vrea ca această reglementare să fie făcută prin act normativ – astăzi este așteptată o ordonanță de urgență în acest sens -, însă marile rețele insistă pe ideea de voluntariat, bazată pe întreg lanțul de producție – producători, procesatori, comercianți.

„Insistăm pe ideea de voluntariat pentru aplicarea mecanismului de reducere a prețurilor și nu prin emi­terea unui act normativ, marile lan­țuri de magazine dovedind seriozitate în aplicarea schemei voluntare de di­mi­nuare a prețului la lapte“, au trans­mis printr-un comunicat de presă membrii Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Premierul Marcel Ciolacu a pro­mis, săptămâna trecută, că prețurile vor scădea „semnificativ“ la alimente­le de bază, respectiv pâine, lapte, brân­zeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume și fructe proaspete. El a întărit că această scădere nu va pune presiune pe producătorii români.

Vinerea trecută, în magazinele Mega Image, costul unui kilogram de cireșe era de 30 de lei.

„Este enorm, mai ales că suntem în plin sezon al cireșelor. Am mers, în ultima vreme, în Europa de Est și am văzut cu ochii mei: da, prețul la unele produse este mai mic decât în Româ­nia. În Croația, de pildă, care este o țară turistică, iar prețurile cresc în se­zonul turistic, prețurile la unele pro­duse alimentare sunt mai mici decât în România. Dar ca să remediezi situ­ația, soluția nu este o intervenție a sta­tului asupra prețurilor. Prețurile înal­te, exagerat de înalte uneori, sunt o problemă, dar ele sunt efectul, nu ca­u­za. Înainte de a lua o de­cizie, gu­ver­nul trebuie să iden­tifice cauza aces­tei si­tu­ații. De pildă, o pro­ducție mai ma­re duce prețul în jos. O pro­ducție mică îl ridi­că. A văzut ci­ne­va da­că nu cum­va as­ta este cauza pre­țu­ri­lor înalte? Dacă maga­zi­nele vând ci­reșe cu 30 de lei, în plin se­zon, în­seam­nă că există cumpără­tori pentru ele. Înseamnă că oferta este redusă – asta este cauza, prețul este doar efectul“, spune economistul Laurian Lungu.

Rata anuală a inflației în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%, potrivit datelor de la In­sti­tutul Național de Statistică. Însă, prețul mărfurilor alimentare a cres­­cut cu aproape 20% în această pe­rioadă, iar cele mai mari creșteri le au zahărul (59%), untul (32%), uleiul comestibil (31%), brânza de vacă (29%), legu­mele (26%), cartofii (25%), laptele și produsele lactate (24%), conform aceleiași surse.

Sursele ZF din cadrul Ministe­ru­lui Agriculturii spun că la nivel guver­namental se dorește un act normativ pe o perioadă limitată, pe jumătate de an, de preferat, dar nu e stabilit încă termenul. „Această decizie va avea o forță juridică în urma unui dialog cu reprezentanții procesatorilor și re­tailerilor.“

Ungaria a încercat un mecanism asemănător pentru stoparea prețuri­lor și pentru reducerea inflației, dar nu i-a ieșit, iar efectul a fost unui invers decât cel anticipat – fie că a fost vorba de alimente sau de carburanți. Acum Ungaria are cea mai mare inflație din UE, de peste 20%. Pentru că, în urma intervenției guvernului asupra prețurilor,  unele produse au dispărut de pe piață întrucât nimeni nu a vrut să producă/să importe în pierdere și atunci, oferta fiind mai mică, prețurile au crescut.

„Nimeni nu vinde în pierdere. A­cum e posibil, dacă măsura anun­ța­tă in­tră în vigoare la noi, să vedem o scăde­re a inflației. Trebuie să vedem cum a­ra­tă ordonanța. Dacă adaosul co­mer­cial se reduce la alimentele ief­tine și de o calitate mai slabă, atunci este posibil așa ceva“, spune econo­mistul Adrian Codirlașu, vicepreșe­dinte al CFA România.

„Dar adausul co­mercial va crește, în această situația, la alimentele scumpe. Orice taxă, orice intervenție asupra prețurilor, este plătită, în final, tot de cumpărător“, adaugă acesta.

Cea care reduce prețul este competiția. În momentul în care tu intervii pe piață, vor fi mereu competitori care vor fi scoși din joc. Și atunci oferta va fi mai mică iar prețurile o vor lua în sus. Este situația cu cerealele din Ucraina. România importa cereale din Ucraina și înainte de război. Erau produse ieftine, pentru fermele de animale, de plidă, și aceste produse ieftine țineau prețurile jos. Acum, la presiunea fermierilor români, România nu mai importă din Ucraina, iar prețurile pe piața locală au explodat, spune Adrian Codîrlașu.

„Orice mecanism de reducere a prețurilor nu poate fi decât pe baze voluntare. Vorbim oricum de o discuție complicată și o problemă complexă. Pentru mine este de neimaginat ca într-o economie liberă și privată așa ceva să fie rezultatul unei reglementări. Marile lanțuri de magazine au dovedit seriozitate și responsabilitate în aplicarea schemei voluntare de diminuare a prețului la laptelui“, a spus Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, din care face parte și AMRCR.

Procesatorii și retailerii s-au întâlnit la finalul lunii aprilie cu guvernul Ciuca și au discutat reducerea prețului cu minimum 20% (10% de la retaileri și 10% de la procesatori), acesta având o scădere de 1-2 lei la raft pentru o perioadă de șase luni. De această dată, AMRCR susține că este nevoie tot de un acord voluntar pentru diminuarea inflației și păstrarea puterii de cumpărare la produsele de bază.

El a adăugat că emiterea unui act normativ nu va rezolva problema de bază, motiv pentru care mecanismul trebuie să fie voluntar și aplicat în întregul lanț de produs, iar Consiliul Concurenței să fie implicat în aplicarea mecanismului de reducere a prețurilor pe o perioadă limitată la produsele alimentare de bază.

Sursele ZF spun că producătorii nu intră în discuție, ci s-a discutat doar cu procesatorii și retailerii, iar adaosul comercial va fi stabilit pornind de la costul de producție, în care sunt incluse cheltuielile directe și indirecte. „Procesatorul va avea un anumit adaos comercial (fix), iar retailerul va avea un anumit adaos comercial (fix), procent care sunt stabilite în urma discuțiilor. Marja de adaos va fi asemănătoare, pentru că au cheltuieli asemănătoare“, au explicat sursele ZF din Ministerul Agriculturii.

Adaosul comercial se va raporta la costul de producție, iar materia primă, laptele de exemplu, reprezintă 70% din preț, așadar prețurile în retail, pentru consumatori, vor fi mai mici, potrivit surselor ZF. „Acum, procesatorii au un adaos de 35-40% la lapte, iar retailerii au un adaos de 50-70%.“

„Pentru a produce efecte vizibile în buzunarul românilor și pentru a accelera reducerea inflației, este absolut necesar ca mecanismul voluntar să fie aplicat nu doar comercianților, ci pe întregul lanț de produs“, au întărit reprezentanții marilor rețele comerciale. Ei au continuat că sunt disponibili să continue orice discuție la nivel tehnic pentru stabilirea tuturor detaliilor mecanismului temporar, dacă se va face voluntar și pe tot lanțul de reducere a prețurilor, implicând inclusiv producătorul, la unele alimente de bază.