Deși Guvernul promitea că anul acesta va fi liniște fiscală și nu vom avea probleme, am ajuns în situația în care firmele și persoanele fizice sunt într-un adevărat iureș fiscal, care este posibil să aibă continuare și anul viitor

Guvernul a promis liniște fiscală în 2024, dar deja s-au operat mai multe modificări ale codului fiscal decât în 2023, așa cum arată numărătorile consultanților fiscali. Peste companii și persoane fizice a venit un iureș de modificări pe partea de digitalizare a ANAF, de la e-Factura la e-TVA și e-Transport. Vara, puțin mai liniștită, dar marcată de discuțiile de reducere a deficitului bugetar, s-a încheiat și este cert că întrebarea nu este dacă vor fi modificări în legislația fiscală în toamnă. Întrebările sunt doar care vor fi acestea și cum se va corecta deficitul bugetar al statului începând cu 2025. La ce se așteaptă mediul de business pe plan fiscal în această toamnă?

Creșterea de taxe din 2025 a devenit secretul lui Polichinelle, acel secret pe care îl știe toată lumea deja. Coaliția de guvernare, însă, cu atenția îndreptată spre alegerile electorale de la final de 2024, spune că în niciun caz nu vor crește taxe nici din 2025, și mai ales, nu va crește TVA sau impozit pe venit.

Trei tururi de scrutin – primul tur la alegerile prezidențiale, europarlamentarele și al doilea tur la prezidențiale – au în față liderii coaliției PSD-PNL și au planuri să guverneze împreună și după alegeri, așa cum au indicat ambele tabere. În acest context, promisiunile sunt clare: „Este exclus ca TVA să se mărească, este total incorect ca într-o societate civilizată o povară să fie egală pentru toată lumea, bogați și săraci”, spune Marcel Ciolacu, liderul PSD și premierul României, dar și candidatul social-democraților la funcția de președinte.

În același timp, este clar că deficitul bugetar va trebui să scadă de la un nivel de 7-8% din PIB în 2024, mult peste ținte. Este un punct de plecare înalt, ceea ce înseamnă că și scăderea va trebui să fie mai abruptă. De unde poate crește valoarea încasărilor de la buget, într-un termen relativ scurt, astfel încât să scadă deficitul dacă nu din creșteri de taxe? se întreabă analiștii financiari.

Deficitul buegtar este în aer
Bugetul consolidat al statului în perioada 2014-2024.

Deficitul bugetar ar putea să atingă 7-8% din PIB în 2024, dacă se continuă tendința de la șapte luni din an. Veniturile au crescut peste așteptări, impulsionate de vânzări, creșteri de salarii private și publice, creșteri de pensii sau din business. Pe de altă parte, cheltuielile au sufocat veniturile suplimentare, pentru că guvernul, în an electoral, a crescut cheltuielile sociale, cum ar fi salariile bugetarilor și pensiile. De asemenea, datoria publică a crescut și guvernul plătește mai mult pentru administrarea ei: dobânzi și rostogolirea datoriei vechi.

Instituțiile internaționale și creditorii României au răbdare cu deficitul bugetar, deși a fost mult peste ținte în 2023 și la fel va fi și în 2024. După ce va trece presiunea alegerilor, însă, cu riscul ca dobânzile să crească și mai mult, asupra capului, guvernul, indiferent care va fi, va trebui să se uite la reducerea deficitului bugetar. Or, nu există decât trei modalități de reducere a deficitului: creșterea veniturilor la buget, scăderea cheltuielilor sau ambele.

Scăderea de cheltuieli este complicată, pentru că cele mai importante cheltuieli ale guvernului sunt cu salariile bugetarilor și cu pensiile, plăți care au fost umflate destul de puternic în prag de alegeri: numai cheltuielile cu pensiile vor crește cu 26% după recalcularea din septembrie. În mod tradițional, guvernul s-a uitat mereu la investiții atunci când a fost nevoit să taie din cheltuieli, dar acum situația este mai complicată: din fondurile europene clasice și din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), plus alte fonduri, România ar trebui să aibă o infuzie de circa 100 mld. euro până în 2030. Iar aceste fonduri au impact și asupra bugetului național, pentru că pentru finanțările europene este nevoie și de cofinanțarea națională. În consecință, dacă nu vrea să piardă fonduri europene, guvernul nu se poate atinge de cheltuieli de investiții conexe fondurilor UE.

De asemenea, măsuri de economii la bunuri sau servicii au mai fost adoptate, însă în realitatea bugetară cheltuielile nu s-au corijat.

Fără măsuri dureroase, cum a fost tăierea salariilor bugetarilor cu 25% de către guvernul Emil Boc, deficitul bugetar nu s-a corectat de-a lungul vremii prin reduceri marginale de cheltuieli.

Datoria publică a României a explodat după pandemie, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 53% din PIB în mai 2024, ultimele date publicate de Ministerul Finanțelor. Acum patru ani, economiștii ar fi spus că un nivel de peste 45% din PIB este deja o linie roșie a datoriei pentru o economie ca România, însă pandemia și crizele care au urmat a dat peste cap toate calculele. Numai de la începutul lui 2024 s-au adăugat 80 mld. lei (16 mld. euro) la datoria publică a României.

Rămâne, în acest caz, discuția reducerii deficitului și cu ajutorul creșterii veniturilor peste creșterea care vine automat din avansul economic: cu cât activitatea economică crește, ar trebui, în teorie, ca veniturile la buget să crească direct proporțional. Doar că, în acest caz, nu este destul și guvernul va trebui să vină cu o serie de măsuri pentru a da un impuls mai mare veniturilor. Mai mult, creșterea economică începe să dispară, cel puțin în prima jumătate din 2024, când economia a crescut numai cu 0,7%, în loc de creșteri de 2-3%, cât ar fi sperat guvernul.

Guvernul speră, așa cum și-a și bugetat, la o creștere a veniturilor bugetare din digitalizarea ANAF – e-Factura, SAF-T, e-TVA etc. Nu va fi destul, cred toți analiștii financiari de la principalele bănci din România, și mai mult ca sigur vor fi creșteri de taxe din 2025, spun ei.

„Dacă mai spune vreun politician anul acesta că impozitele nu vor crește la anul să știți că minte, oricare ar fi el, de la prim-ministru la ultimul angajat al guvernului. Vor crește sigur, probabil începând cu TVA. Tot ce spun s-a discutat deja cu instituțiile financiare internaționale și știu asta de la instituțiile financiare internaționale, că doar nu o să spună guvernul în an electoral”, a spus Dan Bucșa, economistul-șef pe Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank.

Guvernul a avut o întâlnire și cu mediul de afaceri în cadrul căreia a dat asigurări că nu vor crește taxele din 2025 și că ajustarea deficitului buegtar din 20205 și anii următori se va face pe partea de cheltuieli. Reprezentanții mediului de afaceri sunt însă sceptici, pentru că, așa cum remarcă ei, nu este prima dată când guvernul coaliției PSD-PNL dă asigurări că nu vor fi modificări fiscale și apoi acestea se produc. „Am fost asigurați că vom fi consultați în privința acordului de reducere graduală a deficitului la mai puțin de 3%, în următorii șapte ani, care se negociază cu Comisia Europeană. Am luat ca atare mesajul premierului și sperăm să se poată ține de cuvânt. Nu ascund că există un oarecare scepticism din partea mediului privat și temerea că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală. În măsura în care consultările au loc și vedem materializându-se acest plan în direcția celor anunțate de premier, atunci probabil că aceste temeri se vor disipa”, a spus, după consultările de la guvern, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, una dintre cele mai mari confederații de business din România.

De altfel, Marcel Ciolacu, în primul său interviu ca premier, dădea asigurări că nu vor crește taxele: „Nu venim cu taxe noi. Este posibil să fie mărire de acciză la țigări, o mărire de redevențe”, a spus Marcel Ciolacu, în august 2023, la Aleph News. În toamna aceluiași an, apoi, a intrat în vigoare cel mai mare pachet fiscal de după Revoluție, cu creșteri de TVA până la cota standard la unele produse care aveau cote reduse, taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari sau taxa suplimentară pe profitul băncilor.

România s-a angajat, încă de la semnarea acordurilor de aderare la Uniunea Europeană, că se va încadra în limitele impuse de UE pentru stabilitate. În acest caz, conform tratatelor actuale, statele membre ale Uniunii Europene nu pot depăși un deficit bugetar de 3% din PIB. România se va îndrepta, însă, spre 7-8% din PIB în 2024, un nivel mult peste țintele asumate.

Țara deja este în procedură de deficit excesiv începând cu 2019, cu un an înainte de pandemie, de când a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB. Guvernul negociază acum un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani, cu 0,74 puncte procentuale pe an. Conform matematicii, punctul de plecare ar fi un deficit bugetar de peste 8% în 2024.

Guvernul însă, așa cum au explicat ministrul de finanțe Marcel Boloș și premierul Ciolacu, trebuie să meargă în această toamnă la Bruxelles cu un plan concret, pe partea fiscală, de reducere a deficitului bugetar. Măsurile nu au fost anunțate public până în acest moment și toată lumea se întrebă care vor fi. Se știe astăzi că guvernul a promis mediului de afaceri că vor fi măsuri pe partea de cheltuieli bugetare. Spațiul de manevră, însă, este extrem de mic la cheltuieli, fără măsuri care să taie în carne vie.

Chiar și într-un scenariu în care nu ar crește taxele, coaliția a spus, mai printre rânduri, mai printre dinți: excepțiile fiscale sunt în vizor. Cele mai importante excepții fiscale sunt reducerile de TVA pentru anumite produse sau servicii. În acest moment, după ce au fost eliminate mai multe cote reduse de TVA de la 1 ianuarie 2024, a mai rămas cota de 9% la alimente și băuturi fără alcool sau zahăr adăugat, la medicamente și apartamente mai ieftine de 120.000 de euro. De asemenea, mai este o cotă redusă de 5% pentru cărți, ziare, reviste și lemne de foc. De asemenea, așa cum cred și consultanții fiscali, în vizor este și regimul microîntreprinderilor. Plafonul pentru a beneficia de regimul fiscal de microîntreprindere, cu impozit pe venit de 1% sau 3%, a scăzut deja de la 1 milion de euro la 500.000 de euro și este posibil să meargă mai jos, în încercarea guvernului de a aduce mai multe venituri. După ce guvernul a măturat o parte din facilitățile fiscale din IT, construcții și agro, cele care au mai rămas – la salarii sub 10.000 de lei brut și reducerea de la plata CAS – ar putea să intre în colimator.

Paradis fiscal
Ponderea veniturilor din taxe și contribuții în PIB în țările UE

Dincolo de deficitul bugetar care este în aer, România are o situație care nu poate fi contestată: colectează cel mai puțin din Uniunea Europeană ca taxe și impozite, raportat la PIB – 27%. Doar Irlanda are o pondere mai mică, dar țara este o excepție statistică, cu un PIB umflat puternic de sediile giganților tech americani de la Dublin, atrași tocmai de taxele mici. În rest, media europeană este de 41% din PIB taxe și contribuții colectate.

În paralel, guvernul încearcă să mai aducă bani la buget și în 2024, în vreme ce cheltuielile cresc mai mult decât dublu față de programare. Cea mai recentă încercare este amnistia fiscală, care promite ștergerea dobânzilor și penalităților, dacă se plătește principalul până la 25 noiembrie. Pentru cei care au plătit deja la timp, guvernul promite o bonificație de 3%, acordată ca un credit fiscal. Pentru persoane fizice, reducerea este mai mare și chiar din datoriile efective: 50% ștergere de datorii dacă acestea sunt sub 5.000 de lei și reducere de 25% dacă datoriile, plătite până la aceeași dată, depășesc 5.000 de lei. Guvernul speră astfel să aducă la buget aproape 10 mld. lei. Din aceștia, 1 mld. de lei ar urma să vină din anumite economii la buget, cum ar fi la achiziții de mobilă sau cursuri de formare profesională a angajaților bugetari. Măsurile din această toamnă sunt însă cu două tăișuri, pentru că amânarea unor cheltuieli pentru 2025 nu înseamnă decât o reducere mai abruptă a deficitului. De asemenea, bonificația de 3%, de exemplu, ar urma să fie acordată în 2025, deci un angajament de plată suplimentar pentru buget.

Se anunță o toamnă fiscală complicată, în concluzie. Toate discuțiile și deciziile se vor desfășura sub bagheta alegerilor electorale, iar mediul de afaceri așteaptă să vadă care vor fi măsurile de corectare a deficitului bugetar și care vor avea un impact asupra businessului. Companiile știu în mod cert că trebuie să își pună centura de siguranță, însă, cel puțin în acest moment și până după ce trece presiune alegerilor, nu va ști cât de mult va trebui strânsă.  

Ce alte pârghii de colectare a veniturilor mai are guvernul în afară de taxe
Cum arată veniturile nefiscale pe principalele categorii în bugetul pe 2024 vs. execuția din 2023.

Guvernul, în afară de taxe, impozite, contribuții și fonduri europene, mai are categoria de venituri nefiscale, care se duc spre 10% din totalul veniturilor la bugetul general consolidat. Este vorba, printre altele, de venituri din amenzi, chirii, patrimoniu de stat sau dobânzile pe care Trezoreria la încasează pentru depozite. La venituri nefiscale intră și profiturile companiilor de stat, din care cele mai importante sunt de la companiile de energie unde statul are diverse participații.