Dacă guvernul PNL-PSD continuă să-și paseze de la unii la alții condițiile din PNRR, gaura bugetară de 20 de miliarde de lei va arunca în aer economia și companiile românești, ca în criza anterioară. PS: nu știu dacă ați observat, dar din PIB-ul pe 2022 au dispărut 18 miliarde de lei

Duminică, la prânz, pe aeroportul din Viena, o discuție la rând, așteptând o cafea: De unde sunteți? Din Ploiești, dar stau în Germania! De cât timp sunteți în Germania? Din 2011, de când m-am dus la muncă, când era criză în România!

Această discuție banală are însă o semnificație extrem de importantă pentru vremurile de astăzi.

Când toată lumea, în special politică (pentru a vedea unde duc firele), este ocupată cu „Dosarul Otopeni“, unde se discută despre promisiunea unei mite de 22 de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere de spații comerciale în aeroport, de nicăieri a apărut informația/subiectul că Ministerul Finanțelor trebuie să găsească rapid soluții pentru acoperirea unei găuri bugetare de nu mai puțin de 20 de miliarde de lei.

Nici bine nu a început anul, suntem doar în T1/2023, că se discută despre rectificare bugetară și un plan de măsuri de urgență pentru acoperirea celor 20 de miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro.

Pentru cine își mai amintește, în 2010, în mai, pentru numai 1 miliard de euro gaură bugetară, președintele Băsescu și guvernul Boc au trebuit să taie salariile bugetarilor cu 25% și să majoreze TVA de la 20% la 24%.

Din păcate, economia, în special cea privată, a fost extrem de lovită atunci, iar sute de mii de români au plecat la muncă în străinătate, exact ca domnul de mai sus. Economia și-a revenit extrem de greu după anii 2009/2010, fiind nevoie de 5 ani pentru recuperare.

Acum, liderii politici spun că acum nu se pune problema scăderii salariilor bugetarilor și nici creșterea taxelor, dar trebuie găsite alte resurse pentru acoperirea acestui minus. Din păcate, nimeni nu crede că pot fi strânse mai multe venituri la buget prin lărgirea bazei de impozitare sau prin recuperarea banilor de la cei care nu plătesc.

Marcel Ciolacu, liderul PSD și cel care ar trebui să-și asume funcția de prim-ministru la celebra rotativă guvernamentală din mai, a adus în discuție scăderea numărului de bugetari.

Ca o dată statistică, din octombrie 2019, de când PNL este la guvernare în toate alianțele politice și cu primul ministru din acest partid, deci într-un mandat liberal, numărul de bugetari a crescut cu aproape 40.000, de la 1,235 milioane la 1,276 milioane.  

Veniturile bugetare au crescut în acest an, cel puțin în primul trimestru, cu 7%, dar trebuie să crească cu 14% pe tot anul, față de anul trecut.

Analiștii cred că veniturile bugetare au fost supraestimate în bugetul pe 2023, iar cheltuielile au fost subestimate, de aceea rezultă că în realitate apare acest minus bugetar de 20 de miliarde de lei.

Creșterea economică este la jumătate față de anul trecut, respectiv 2,5% față de 4,7%, inflația este prognozată să scadă la jumătate, respectiv de la 16% la 8%, ceea ce nu ajută deloc guvernul, dobânzile mari la care se împrumută statul apasă din ce în ce mai greu, iar companiile nu se mai scaldă în bani.

Condițiile de pe piața monetară sunt mult mai stricte, începând de la dobânzile mai mari până la accesul la liniile de finanțare. Băncile nu mai dau drumul atât de repede la bani, având în vedere condițiile economice de pe piață.

Deși dobânzile la lei au mai scăzut, cel puțin prin prisma evoluției ROBOR-ului, care a scăzut de la 8,2% în noiembrie la 6,8% acum, dobânzile în euro au crescut, ceea ce începe să se vadă atât în creditarea companiilor cât și în creditarea persoanelor fizice.

Deși economia României nu mai este atât de expusă la creditarea în valută, ca în criza anterioară, totuși 30% din împrumuturi sunt în euro sau în dolari, unde dobânzile au crescut semnificativ și vor continua să crească.

Inflația a ajutat destul de mult companiile anul trecut pentru că au putut să majoreze prețurile, dar acum trendul se schimbă, mai ales că vine și pe fondul reducerii consumului și vânzărilor către populație.

Construcțiile, care în ultimul deceniu au susținut creșterea economică, în special pe zona rezidențială, de birouri și logistică, încep să facă pași înapoi. Creșterea semnificativă a dobânzilor la credite a dus la scăderea cererii de credite și reducerea vânzărilor de apartamente, în special cele noi.

Așa că dezvoltatorii, pentru că nu au vândut ce au construit, nu s-au apucat de alte proiecte. Plus că în București disputa dintre dezvoltatori și primarul Capitalei Nicușor Dan privind autorizațiile noi de construcții, nu ajută prea mult piața de construcții și, în final, nici încasările la buget.

Noroc că merg din plin lucrările de infrastructură.

Anul trecut investițiile au susținut creșterea economică, consumul trecând pe locul doi, situație care ar trebui să se întâmple și în acest an.

În 2022 am avut un maxim de investiții publice și o revenire spectaculoasă a investițiilor străine directe, care au atins 10,6 miliarde de euro, depășind recordul din 2008, de 9 miliarde de euro.

Economia și businessul nu au evoluat rău din 2020 încoace – incluzând cei doi ani de pandemie plus primul an de război în Ucraina –  dar guvernele, indiferent de numele lor, nu prea s-au ocupat de reforma bugetară, care acum începe să coste, nu numai voturi politice, ci și bani.

De un an de zile, guvernul Ciucă și coaliția guvernamentală PNL-PSD nu au fost în stare să vină cu o variantă pentru pensiile speciale, care reprezintă o condiție în PNRR pentru o tranșă de 1,3 miliarde de euro.

Pentru că toată atenția este îndreptată către subiectul pensiilor speciale, nimeni nu mai știe care este situația celorlalte condiții din PNRR care trebuie îndeplinite. Practic, cele două partide își pasează de la unii la alții îndeplinirea acestor condiții.

Sunt și politicieni din coaliție care ar prefera să îngroape subiectul pensiilor speciale și să nu luăm tranșa.

Ceea ce înțelege prea puțină lume politică este că în piața financiară condițiile și accesul la finanțare s-au înăsprit, dobânzile sunt mai mari, iar banii mai puțini.

Fără banii din PNRR guvernului, indiferent de numele lui, și României le-ar fi mult mai greu să facă rost de bani pentru finanțare.

Spre exemplu, guvernul ar trebui să ia bani din piață, ceea ce ar duce la creșterea dobânzilor, dar mai mult decât atât, la absorbția unor bani care ar fi luați de la sectorul privat.

Băncile din România, care sunt principalii finanțatori ai bugetului, și așa au probleme cu portofoliul de titluri de stat deținut și nu ar mai fi atât de dornice să împrumute statul.

Toată lumea politică este ocupată cu dosarul Otopeni și cu rotativa guvernamentală, dar bugetul și PNRR-ul nu se fac de la sine.

Poate mai avem încă un trimestru de respiro, dar dacă nu se face nimic în T2 s-ar putea ca în T3 și în T4 guvernul să se trezească cu spatele la zid, exact cum a fost guvernul Boc.

Și cine știe ce poate să urmeze?

P.S.: Vineri, Institutul Național de Statistică a dat publicității o nouă revizuire a rezultatelor macroeconomice pe 2022. De la 1.412,457 miliarde de lei, PIB-ul pe 2022 anunțat inițial la începutul lunii martie 2023, la a doua revizuire PIB-ul a scăzut la 1.409,783 miliarde de lei, iar creșterea economică a scăzut de la 4,8% la 4,7%.

Problema este că din PIB-ul pe 2022 au dispărut 18 miliarde de lei, având în vedere că estimarea guvernului din ianuarie 2023, care a fost luată în considerare la bugetul pentru acest an, a fost de 1.427 de miliarde de lei.

Vom vedea cum se ajustează datele pentru 2023 la nivel de PIB după acest minus de 18 miliarde de lei.