Guvernul oferă mediului de afaceri doar semnale contradictorii: mai forfetăm cinci minute și gata

SALA PALATULUI A FOST TRECUTĂ ÎN SUBORDINEA SGG, toamna trecută, iar Guvernul a anunțat că vrea s-o folosească “pentru promovarea imaginii României și a strategiilor guvernamentale”. Săptămâna trecută, Guvernul a introdus însă pe ordinea de zi un proiect de hotărâre pentru desființarea Sălii Palatului. După ședință, vicepremierul Liviu Dragnea a explicat că decizia a fost amânată până ce SGG și Ministerul Culturii se vor pune de acord și că intenția guvernanților e de fapt de a “eficientiza” edificiul și de a “închide găurile negre care au fost pe lângă această instituție”.

Un circuit la fel de straniu l-a avut și ideea impozitului forfetar pentru hoteluri și servicii similare, o inițiativă anunțată ca iminentă de premierul Victor Ponta și de ministrul pentru IMM și Turism, Maria Grapini, și ca foarte utilă pentru bugetul pe 2013, urmând să aducă venituri de 2,5 mld. lei. După doar câteva zile însă, după ce spiritele s-au aprins și oamenii de afaceri au cerut să fie consultați, același Liviu Dragnea a precizat că nu s-a mai discutat nimic în Guvern, iar premierul Ponta i-a cerut lui Grapini să explice proiectul și să-l pună în dezbatere publică, fiindcă în caz contrar va renunța la el. În cele din urmă, Maria Grapini a declarat că împreună cu mediul de afaceri se va face un studiu de impact și că forfetarul va putea să se aplice din a doua jumătate a anului doar dacă studiul va fi gata în următoarele trei luni – dacă nu, abia din 2014.

Taxa auto a urmat un drum asemănător – anunțată ca iminentă în prima ședință de Guvern a anului, modul de transformare a ei în timbru de mediu și lămurirea contribuabililor ce se va întâmpla cu banii lor s-a amânat, la cererea ministrului Rovana Plumb, pentru a doua parte a lunii ianuarie. Nici la mecanismul de control fiscal oficialii nu s-au pus de acord: dacă Grapini a asigurat că Fiscul îi va vizita de 15 ori pe an pe cei care nu plătesc forfetarul, ministrul de finanțe Daniel Chițoiu a promis că numărul controalelor nu va trece de o dată pe an, în cazul IMM și al contribuabililor mici, și o dată la cinci ani în cazul contribuabililor mari, prin intermediul unei singure structuri anti-evaziune care va unifica Garda Financiară, supravegherea și controlul vamal, antifrauda și Inspecția Fiscală din ANAF.

Poveștile de mai sus urmează un tipar cunoscut: la fel se întâmpla și în mai-iunie anul trecut, după instalarea primului guvern Ponta, când nerăbdarea diverșilor reprezentanți ai USL de a-și anunța planurile de reformă a transformat rapid actul guvernării într-un experiment constant, bazat pe competiția “cine ajunge primul să înșface microfonul”. După cererea PNL de desființare a CASS, ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a promis la rându-i că sistemul de pensii va fi reformat, va fi mărit salariul minim, vor fi indexate pensiile și va fi modificat Codul muncii. Excedat, premierul i-a rugat cu frumosul pe colegi să vorbească mai puțin. Problema nu ținea doar de oamenii din Guvern, ci și de partenerii din USL care s-au opus unor măsuri anunțate de însuși Ponta (Crin Antonescu, liderul PNL, ostil taxei de solidaritate pentru bugetarii cu venituri peste 4.500 de euro, pe atunci și ea la fel de iminentă ca forfetarul de acum).