Guvernul a inclus în noul pachet de relansare economică și măsuri venite din partea mediului de afaceri, propuse de Confederația Patronală Concordia. Dan Șucu, președinte Concordia: Fără eliminarea risipei banului public și a birocrației excesive, aceste măsuri ar putea rămâne doar pe hârtie, deoarece nu va exista spațiu fiscal pentru aplicarea lor
Guvernul a inclus în noul pachet de relansare economică și o serie de măsuri venite din partea mediului de afaceri, propuse de Confederația Patronală Concordia, inclusiv stimularea cercetării, dezvoltării și inovării, facilități pentru profitul reinvestit și scheme de ajutoare de…
Guvernul a inclus în noul pachet de relansare economică și o serie de măsuri venite din partea mediului de afaceri, propuse de Confederația Patronală Concordia, inclusiv stimularea cercetării, dezvoltării și inovării, facilități pentru profitul reinvestit și scheme de ajutoare de stat pentru investiții strategice și prioritizarea investițiilor cu impact pe competitivitate.
De asemenea, proiectul de lege include propunerea privind amortizarea accelerată pentru echipamente productive, susținerea exporturilor și a internaționalizării, stimularea parteneriatelor public-private și lărgirea instrumentelor de investiții pentru investitori instituționali (inclusiv fonduri de pensii).
“Dacă Guvernul vrea relansare economică reală, trebuie să demonstreze și responsabilitate fiscală reală. Pachetul de relansare economică este foarte important pentru competitivitatea României, iar multe din propunerile noastre au fost preluate de către Guvern. Însă, pentru a avea încredere că vor fi puse în aplicare, trebuie adoptate cât mai rapid deciziile privind restructurarea administrației publice. Fără eliminarea risipei banului public și a birocrației excesive, aceste măsuri ar putea rămâne doar pe hârtie, deoarece nu va exista spațiu fiscal pentru aplicarea lor. Suntem dispuși să mergem înainte, dar avem condiții clare”, a declarat Dan Șucu, Președintele Confederației Patronale Concordia.
Prima condiție a Confederației este oprirea risipei banului public. Spre deosebire de 2009, când am avut o criză importată, România se confruntă astăzi cu o criză generată direct de costurile exagerate ale birocratizării, spun reprezentanții patronatelor. În aceste condiții, dacă Guvernul nu recunoaște problema reală – ineficiența și risipa – soluțiile propuse nu vor funcționa.
A doua condiție prevede ca firmele care au contribuit ani de zile la bugetul de stat și care acum sunt în pragul închiderii, din cauza scăderii cererii, să fie sprijinite. ”Un sistem Kurzarbeit nu este opțional – este absolut necesar pentru a proteja antreprenorii și locurile de muncă create de aceștia”.
Iar a treia condiție o reprezintă predictibilitatea fiscală, Concordia precizând că discuțiile despre schimbarea cotei unice îngrijorează companiile. ”Nu acceptăm ca soluția la ineficiența statului să fie, din nou, taxe pe mediul privat.”
Reprezentanții Concordia s-au întâlnit vineri cu reprezentanți ai Guvernului României, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
Reprezentanții confederației subliniază că eforturile Concordia au condus inclusiv la reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5%, începând cu 1 ianuarie 2026, un prim pas către eliminarea completă a acestui impozit care blochează investițiile în sectoare cu valoare adăugată mare, din ianuarie 2027.
„Succesul de astăzi confirmă importanța unui dialog social structurat și profesionist. Concordia a venit cu soluții concrete, fundamentate economic, care răspund nevoilor reale ale mediului de afaceri. Etapa următoare, de implementare efectivă a acestor măsuri, inclusiv prin continuarea reformelor structurale, este esențială. Simplificarea administrativă și reformele în administrația publică nu sunt opționale – sunt condițiile pentru ca relansarea economică și consolidarea fiscală să fie eficiente și să înceapă să producă efecte,” a declarat Paul Aparaschivei, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia.
Pachetul complet de măsuri propus de Concordia în decembrie 2025 vizează șapte domenii strategice: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Implementarea completă ar genera deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții, creșterea gradului de conformare fiscală cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual și reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%.