Guvernul cumpără timp cu TVA-ul, dar factura reală abia urmează. Economiștii avertizează: Încă există probleme cu partea de cheltuieli, de reformă, iar dacă nu sunt abordate aceste probleme s-ar putea să suportăm taxe mai mari, dar fără să atingem ținta de deficit VIDEO

Într-o perioadă în care deficitul bugetar continuă să fie alarmant — circa 9,3% din PIB în 2024 — și economia domestică se mișcă pe creșteri fragile, sub 1%, România rămâne vulnerabilă la presiunile externe în absența unor reforme profunde. În 2025, deficitul ar putea sări peste pragul de 7% urmărit și ar putea atinge 8%, potrivit unei prognoze UniCredit. În acest context, pentru echilibrarea bugetului, guvernul a decis creșterea TVA, împreună cu accizele și majorarea taxelor pentru sectorul bancar, care ar trebui să aducă la buget venituri suplimentare de 9,5 mld. lei. Prin aceste măsuri, România caută să-și păstreze calificativul de țară și să evite retrogradarea la „junk”, însă  însă fără consolidare bugetară structurală, aceste măsuri riscă să devină doar temporare, generând inflație și reducând consumul și automat creșterea economică, explică Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE București.

„Parlamentul n-a făcut mare lucru pe partea de reforme și atunci singura variantă pe care tu puteai arăta fondurile Uniunii Europene și respectiv creditorilor internaționali, a agențiilor de rating era această creștere de TVA. Ea poate avea efecte adverse, ea câștigă timp, ea cumva ne-a câștigat. Mă rog, nu nouă, guvernului a câștigat puțin timp pentru guvern. Este inevitabil să trecem la aceste reforme. Nu putem să le evităm până la urmă, dar din punctul meu de vedere și aici sunt întârzieri foarte mari” a declarat Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE București, la ZF Live.

Pe fondul acestor deficiențe, administrația publică rămâne supradimensionată și birocratică: România are peste 1,3 milioane de bugetari, dintre care doar circa 150.000 sunt funcționari publici — restul sunt în sectoare precum sănătate, educație, ordine publică și judiciar — ceea ce indică un aparat administrativ extrem de încărcat, neeficient și costisitor. Planul guvernului prevede reducerea cu 20% a numărului de angajați și a anvelopei salariale, introducerea salarizării pe bază de performanță doar începând cu 2027 și desființarea unor posturi locale, însă lipsa analizei impactului ridică semne de întrebare privind funcționalitatea reală a reformei, a mai punctat Cristian Păun.

„În continuare există probleme cu partea de cheltuieli, cu partea de reformă a administrației centrale, nu știm ce se desființează, ce se comasează reformă administrativ-teritorială, iar în, practic, jumătate din orașele României nu mai sunt orașe după definiția lor legală, municipii. La fel, nimeni nu se ocupă de de de lucrurile astea. Și atunci există toate șansele ca ceea ce ne-am propus noi prin aceste creșteri de taxe în final să nu ducă neapărat către țintă” a mai spus Cristian Păun la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.