Guvernul a aprobat memorandumul prin care 90% din profiturile pe 2022 ale companiilor de stat merg spre dividende. Există și excepții “în cazuri temeinic justificate”. Broker: Nu vine ca o surpriză întrucât Executivul are în continuare nevoie de bani

Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă a aprobat pe 1 martie 2023 un memorandum prin care mandatează reprezentanții statului în adunarea generală a companiilor cu capital majoritar de stat pentru solicitarea ca minim 90% din profitul net al anului 2022 să fie distribuit sub formă de dividende. Guvernul a confirmat aprobarea memorandumului pentru ZF.

Memorandumul, semnat de Ministrul Finanțelor Adrian Câciu și aprobat de premier, și care a fost aprobat în ședința de miercuri, menționează că “prin legea bugetului de stat pe anul 2023 au fost prevăzute venituri din dividende/vărsăminte la bugetul de stat reprezentând 90% din profitul net aferent exercițiului financiar 2022 al societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat, precum și al regiilor autonome”.

Marcel Murgoci, director de tranzacționare al Estinvest, spune că memorandumul nu este o surpriză întrucât Executivul are în continuare nevoie de bani iar companiile de stat au avut profituri foarte bune în 2022. Miercuri la BVB memorandumul anunțat că urmează să fie discutat în ședință nu a avut impact. Romgaz a urcat cu 0,25%, acțiunile Nuclearelectrica s-au apreciat cu 1,5%, Transgaz a scăzut, iar FP – cu deținerea de 20% din Hidroelectrica, a stagnat. Conpet a urcat cu 0,5% iar Oil Terminal a scăzut cu 1,35%.

“În aceste condiții se continuă politica stabilită prin Legea bugetului de stat nr. 368/2022 și prin memorandumurile similare aprobate în anii precedenți. În Legea bugetului de stat nr. 368/2022 veniturile nefiscale sunt estimate la 1,5% din PIB în anul 2023, în principal, ca urmare a colectării dividendelor de la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și a vărsămintelor de la regiile autonome din majorarea procentului de repartizare a dividendelor/vărsămintelor, reprezentând 0,6% din PIB (9,7 mld lei)”.

Guvernul trebuie, în teorie, să ajungă cu deficitul bugetar sub ținta de 3% din PIB, până în 2024, conform asumărilor în fața Comisiei Europene. Pe lângă majorarea PIB, care ar face ca și deficitul să se micșoreze prin comparație, guvernul are nevoie și de mai multe venituri la buget sau de încetinirea creșterii cheltuielilor. Structura bugetară nu lasă însă loc de manevră pe partea de cheltuieli, pentru că mai bine de trei sferturi din banii cheltuiți de stat sunt salarii, pensii, dobânzi la datoria publică și cheltuieli cu bunuri și servicii, adică cheltuieli rigide, greu de frânat.

În aceste condiții, guvernul se uită la creșterea veniturilor mai degrabă decât la scăderea cheltuielilor bugetare, motiv pentru care a crescut și unele taxe începând cu ianuarie anul acesta. În 2023 însă creșterea taxelor începe să iasă din discuții, pentru că toate cele patru rânduri de alegeri electorale vin în 2024. Nici încetinirea economică preconizată în 2023 nu ajută bugetul de stat, așa că profiturile mari din energie obținute de giganții statului precum Hidroelectrica au Nuclearelectrica reprezintă o resursă bună pentru creșterea veniturilor nefiscale ale statului, așa cum și guvernul menționează în documentul citat.

Bugetul statului a înregistrat un deficit de 5,7% din PIB în 2022, în scădere față 2021, dar rămâne totuși un deficit altădată considerat mult peste linia roșie. În 2021, deficitul bugetar a fost de 7,1% din PIB, în vreme ce în 2020, an sufocat de cheltuielile cu pandemia, deficitul public a fost de 9,6% din PIB. Pentru 2023, statul și-a propus un deficit de 4,4% din PIB și în 2024 să ajungă la sub 3% din PIB.

“În acest sens, propunem mandatarea reprezentanților statului în Adunarea Generală a Acționarilor/Consiliul de Administrație, pentru a analiza și a hotărî repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2022 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, cu ocazia aprobării situațiilor financiare ale anului respectiv. Prevederile prezentului Memorandum nu sunt aplicabile societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiilor autonome care nu aplică prevederile O.G. nr. 64/2001 și care prin legi speciale au reglementat un alt mod de repartizare a profitului. În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba, cu avizul Ministerului Finanțelor, prin Memorandum mandatarea reprezentanților statului în Adunarea Generală a Acționarilor/Consiliul de Administrație, după caz, pentru a hotărî repartizarea unei cote mai mici de 90% din profitul net realizat al anului 2022 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, cu respectarea prevederilor O.G. nr. 64/2001”.

Pe vremea Guvernului Tudose și al Executivului Dăncilă din urmă cu câția ani statul român a solicitat 90% din profiturile companiilor din subordinea, ceea ce i-a bucurat pe termen scurt pe investitorii de la BVB. Însă analiștii au atras atenția că astfel de repartizări pot afecta planurile de investiții ale companiilor.​​