Guvernul a adoptat, după mai multe discuții, o nouă ordonanță pe tema compensării facturilor la energie, care continuă să fie extrem de controversată. Principalele prevederi și reacții la noua schemă de compensare a prețurilor energiei

Guvernul a adoptat o nouă schemă de compensare a prețurilor la energia electrică și gaze naturale. Dacă pentru consumatorii casnici se schimbă foarte puține,  cum ar fi limita de consum pentru compensare, pentru consumatorii industriali și pentru piața de energie sunt schimbpri majore, care au stârnit mai multe controverse și reacții. Principala reclamație este apariția „peste noapte” a modificărilor, fără consultarea pieței.

Potrivit actului normativ, prețurile la energie și gaze pentru consumatorii casnici vor fi plafonate până la finalul verii 2023. La gaze rămâne prețul plafonat de 0,31 lei/Kwh. La energie însă, persoanele care consumă mai mult de  255 kWh în medie pe lună, vor plăti prețul pieței pentru tot ce depășește acest plafon. Clienții casnici care consumă mai puțin de 100 kWh pe lună plătesc 0,68 lei/Kwh.

De asemenea, majoritatea companiilor nu vor mai beneficia de prețul plafonat la 1 leu/kWh, ci doar furnizorii de servicii sociale, spitale, creșe, școli grădinițe etc. IMM-urile și instituțiile publice, în afară de cele enumerate, vor primi o compensarea pentru 85% din consum. La gaze rămâne plafonul din legea anterioară, de 0,37 lei/kwH, pentru companiile care consumă mai puțin de 50.000 MWh pe an.

Potrivit actului normativ, traderii de energie pot avea un profit de maxim 2%, restul mergând către stat. De asemenea, tot lanțul de energie este suprataxat, iar companiile de stat trebuie să vină cu o strategie de  vânzare a energiei pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani.

Mediul de afaceri a reacționat la noile modificări. Radu Burnete, președintele Concordia, cea mai mare confederație patronală din România, a criticat adoptarea fără consultări a noilor modificări.

„Este incredibil că avem din nou Ordonanțe de Urgență adoptate fără să le vadă nimeni, fără o minimă consultare publică sau un aviz al Consiliului Economic și Social. Suntem la a 3-a încercare de a găsi o rezolvare pentru o problemă care privește pe toată lumea. O Ordonanță de Urgență despre care nu știa nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp când nimeni nu a fost consultat”, a spus Radu Burnete.

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), condusă de Dumitru Chiriță, deputat PSD, a trimis un aviz negativ al legii către guvern, avertizând, în principal, că ordonanța încalcă regulile europene privind comerțul cu energie și că ar putea să scoată unii furnizori din piață.

În replică, Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL și europarlamentar,  a cerut demisia lui Dumitru Chiriță de la șefia ANRE, pe motiv că „subminează statul român și credibilitatea premierului.

„Subminează statul român și lovește în credibilitatea prim-ministrului și a coaliției de guvernare. Necesită o reacție rapidă atât din partea PNL, cât și a celor di PSD și UDMR, cu o discuțuie extrem de clară care să ducă până la revocarea întregului Consiliu. Duminică după-amiaza sau luni solicit, în calitate de prim-vicepreședinte al partidului de guvernământ, o întrunire de urgență a coaliției și punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE”, a spus Rareș Bogdan, vineri, citat de Mediafax.

Tot vineri, ministrul energiei Virgil Popescu a spus că modelul de impozitare a producătorilor este agreat de Comisia Europeană și că va prezenta noile măsuri la reuniunea miniștrilor de energie din UE.

„Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană… Vorbim de lucruri care există, care au fost aprobate”, a declarat Virgil Popescu.

Într-o scurtă analiză a modificărilor, Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, spune că ordonanța are și părți bune, și părți rele. Printre aspectele pozitive se numără expunerea financiară mai mică a statului, dar și impozitarea pe lanț  a jucătorilor din energie a „câștigurilor nejustificate.” Pe de altă parte, în opinia sa, noile măsuri facilitează exportul de energie din România la prețuri mici. De asemenea, acuză că piața nu a fost consulatată.

„Ne decuplăm de UE adoptând măsuri într-o manieră ciudată, fără a enunță obiectivele măsurilor, impactul acestora și fără o consultare reală a opiniei publice și a părților interesate. Încălcăm regulamente europene și, surprinzător, nu așteptăm câteva zile să vedem propunerile de reforma a pieței de energie europene de care părem dezinteresați”, a scris Răzvan Nicolescu pe o rețea de socializare.

Asociația Centrul Român al Energiei, condusă de Corneliu Bodea, spune de asemenea că actorii din piață nu au fost consultați.

„Regretăm lipsa de comunicare și consultare autentică cu reprezentanții industriei energetice, atât mediul de afaceri cât și mediul asociativ. Estimăm că aplicarea ordonanței va produce disfuncționalități grave și ireversibile la nivelul pieței de energie și implicit riscuri privind securitatea energetică și a competitivității economice a României.