Guvernul adoptă reforma pensiilor magistraților, însă mai face un pas înapoi: Crește perioada de tranziție la 15 ani. Pensia nu va putea depăși 70% din ultimul salariu, iar magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani

Guvernul României a adoptat în ședința de vineri după-amiază proiectul de lege care reformează pensiile magistraților.

Astfel, față de versiunea prezentată inițial în transparență publică, executivul a decis să facă un pas înapoi în fața magistraților și să crească perioada de tranziție la 15 ani, față de 10 ani în varianta inițială.

Totodată, pensia nu va putea fi mai mare de 70% din ultimul salariu net

Vedeți mai jos principalele idei din proiect, în forma adoptată de Guvern:

Proiectul de lege propune noi reglementări  pentru pensiile de serviciu din sistemul justiției, respectiv pensiile judecătorilor și procurorilor, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și pensiile magistraților asistenți și ale personalului de specialitate juridică asimilat acestora din cadrul Curții Constituționale toate aceste categorii de pensii guvernate de norme similare sau chiar identice.

Proiectul de Lege prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:

•    Stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

•    Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;

•    Instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani;

•    Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;

•    Introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;

•    Introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat;

•    Stabilirea unei noi eșalonări a valorificării perioadelor de vechime asimilată care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu, pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035. Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcții/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuși, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securității juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat și predictibil.

•    Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării;

•    Modificarea dispozițiilor privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a  legii, pentru acordarea bonificației de 1%.