Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care vor fi efectele ei

“Am aprobat rectificarea bugetară pornind de la obligația absolută pe care guvernul pe care eu îl conduc și-a asumat-o, aceea de a rămâne și de a păstra țara noastră într-o limită clară de disciplină financiară și de a respecta în totalitate acordurile și obligațiile pe care România și le-a asumat în relațiile cu creditori noștri internaționali, adică cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială”, a declarat premierul Victor Ponta.

Rectificarea bugetară pornește de la scenariul unei creșteri economice revizuite de la 1,5% la cca 1,2%, “ca efect al creșterii economice încetinite sau chiar negative din zona UE, de la principalii noștri parteneri, unde exportam mărfuri și servicii, de asemenea din cauza secetei și, sigur, într-o anumită măsură, și din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni”, potrivit lui Florin Georgescu.

Rata inflației a fost și ea revizuită de la circa 3% la 3,5% în decembrie anul acesta față de decembrie anul trecut. Deficitul extern de cont curent este estimat în jur de 4% din PIB, iar cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului a fost revizuit de la 4,21 la 4,45 lei/euro. PIB, în termeni nominali, ca valoare absolută, este de 607 miliarde de lei, “ușor mai ridicat și din cauza ratei inflației și a cursului de schimb, pe de o parte, dar pe de altă parte și din cauza revizuirii PIB realizat în anii anterior, 2010 și 2011, care, pe baza datelor definitive, a fost mai mare decât pe baza datelor preliminare”. În aceste condiții, deficitul bugetar crește, conform celor convenite cu FMI, de la 1,9 la 2,2% din PIB, iar factura salarială este menținută la nivelul de 6,7% din PIB, sub 7%, care este plafonul maxim posibil, dar și sub 6,9%, cât a fost în 2011.

UNDE SE DUC BANII

Conform ordonanței, veniturile bugetului de stat au fost reduse cu 2,658 miliarde de lei (0,4% din PIB), iar cheltuielile bugetului de stat, pe sold, au fost diminuate cu 1,253 miliarde de lei (0,2% din PIB). Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 au fost majorate cu 513 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii au fost majorate cu 155,5 milioane lei, iar cele ale sistemului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale au crescut pe sold cu 56,8 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj au fost reduse cu 199,3 milioane lei, iar veniturile fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale au fost majorate cu 10,5 milioane lei.

La capitolul cheltuielilor sociale, în afară de reîntregirea salariilor și restituirea pensiilor, Ponta a spus că Guvernul a prevăzut prin intermediul autorităților publice locale 100 de milioane de lei pentru plata însoțitorilor persoanelor cu dizabilități, sumă redistribuită de la bugetul MDRT.

Rectificarea și deblocarea posturilor vor permite angajarea absolvenților din 2011 și 2012 în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, a Ministerului Apărării, a Administrației Naționale a Penitenciarelor și a celorlalte structuri militarizate. În cazul justiției au fost prevăzute în buget sumele necesare pentru angajarea unui număr de 564 de judecători și grefieri, personal magistrați și personal auxiliar, necesari pentru a putea trece de la 1 februarie 2013 la implementarea Codului de procedură civilă și a reformelor în justiție, reforme pe care România și le-a angajat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

La Ministerul Educației au fost alocați banii necesari pentru clasa zero, pentru burse și pentru doctoranzi. În cazul administrației publice locale, o sumă totală de 600 de milioane de lei va asigura plata arieratelor către creditori. La Ministerul Agriculturii, prin trecerea unor plăți de la bugetul de stat către fonduri europene se vor asigura subvențiile pentru crescătorii de porci și păsări, precum și pentru producătorii agricoli afectați de secetă, în luna octombrie.

De asemenea, la unele ministere au fost reduse fondurile în cazurile investițiilor cu un grad redus de eficiență economică sau care erau numai la început și nu aveau perspectivă de finalizare în următorii 3-5 ani, a precizat ministrul finanțelor, Florin Georgescu. “Se alocă suficiente sume pentru obiectivele aflate la un grad ridicat de finalizare: 80-85-90%, nu la acele abia începute, cu 1-2% grad de realizare”, a spus ministrul. Întrebat de presă despre ce ministere este vorba, Georgescu a răspuns: “Ați auzit, n-au ieșit țipete din sala guvernului, lumea a fost destinsă. Ce importanță are că s-au luat 100 de milioane de colo și s-au mutat dincolo? S-au făcut analize profesionale pentru a ajunge la asemenea concluzii”.

Tot marți, Guvernul a aprobat ordonanța prin care se introduce sistemul de plată a TVA la încasarea facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei în perioada octombrie 2011 – septembrie 2012, prevedere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Firmele cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane de lei vor fi obligate să treacă la sistemul TVA la încasare și să achite și să încaseze facturile numai prin bancă, în timp ce marile companii nu vor putea să-și deducă TVA din relația cu firmele mai mici dacă nu le plătesc facturile. Dacă obligațiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare.

Un punct al acestei ordonanțe este taxa de clawback din sectorul medical, care a fost revizuită “undeva în jos, de la 30 și ceva la sută la 20 și ceva”, potrivit lui Florin Georgescu, noua formulă de calcul urmând să intre în vigoare la 1 octombrie. A fost reglementată în același timp și regularizarea plăților restante încă din anii 2009-2010, respectiv aducerea la zi a decontărilor dintre agenții economici care comercializează, comercianții de medicamente, spitale, farmacii, CNAS.