Guvernatorul BNR către românii cu credite, afectați de creșterea dobânzilor: Nu este deloc ușor să plătești sume mai mari, dar mesajul nostru de un an și ceva este că perioada dobânzilor mici a trecut. Nu are rost să mai vindem iluzii. Acestea vor fi dobânzile relativ normale, cu mențiunea că indicele ROBOR a cam sărit calul

♦ Întrebat dacă îi mai sfătuiește pe români să-și facă credite în moneda în care sunt remunerați, adică în lei, Isărescu a spus că acesta este un sfat general și fiecare își face socotelile la el acasă, amintind că la creditele în valută există riscul valutar. „Sfaturile nu ar trebui să vină de la BNR, pentru că este o relație comercială între bănci și clienți, fiecare își face socoteala“ ♦ În jur de 490.000 de debitori au, cumulat, credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă și credite de consum legate de indicele ROBOR, care a trecut de 8%.

Creșterea inflației a determinat BNR să majoreze dobânda de politică monetară de mai multe ori, ajungând la 5,5% în august, ceea ce a antrenat și creșterea dobânzilor pe piața interbancară, precum și scumpirea creditării. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a amintit că perioada dobânzilor mici a trecut, susținând că nu este ușor pentru debitori să plătească sume mai mari pentru ratele la credite.

„Suntem în empatie totală, nu este deloc ușor, nici plăcut, să plătești sume mai mari, dar mesajul nostru pe care îl dăm de 1 an și ceva este că perioada dobânzilor mici a trecut, nu mai revine. Nu mai are niciun rost ca noi și dumneavoastră să vindem iluzii. Acestea sunt dobânzile relativ normale, cu mențiunea că ROBOR a cam sărit calul, s-a dus cam mult dincolo de ceea ce am întreprins noi cu dobânda de politică monetară“, a spus ieri Isărescu la conferința de presă de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației.

Perspectiva plafonării inflației anuale în trimestrul trei și a descreșterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste așteptări din iunie la 15%, precum și amenințarea cvasistagnării economiei în trimestrele doi și trei sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadența și să crească dobânda-cheie în august cu 0,75 puncte procentuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, sub așteptările celor mai mulți analiști. În perspectivă, BNR ar putea reduce în continuare cadența majorărilor de dobândă la următoarele două ședințe de politică monetară rămase în 2022 dacă inflația se înscrie pe curba descendentă, după cum a sugerat Isărescu.

„Deocamdată, chiar dacă este dureros pentru că nominal cel care are un credit scoate mai mulți bani din buzunar, dobânda de politică monetară se îndreaptă spre o oarecare normalizare, suntem la jumătate față de rata inflației, avem dobânzi real negative. O dobândă de politică monetară între 3 și 6% este normală, nu anormală, nu este în ceruri“.

În jur de 490.000 de debitori au, cumulat, credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă și credite de consum legate de indicele ROBOR, care a trecut de 8%, depășind dobânda-cheie, care a ajuns în această lună la 5,5%.

Pentru cei cu dificultăți la plata ratelor la credite guvernatorul BNR a amintit că există unele măsuri precum posibilitatea amânării ratelor, centrul de negociere a diferendelor cu băncile, care funcționează foarte bine, sau legea dării în plată. „Sunt foarte multe posibilități de a negocia situațiile deosebite pentru cei care nu pot să plătească“.

Isărescu a mai spus că normele de creditare au fost întocmite de așa natură astfel încât nu orice persoană cu venituri mici se putea împrumuta cu sume mari, cum ar fi suma de 70.000 de euro.

Întrebat dacă îi mai sfătuiește pe români să-și facă credite în moneda în care sunt remunerați, Isărescu a spus că acesta este un sfat general și fiecare își face socotelile la el acasă.

„Sfaturile nu ar trebui să vină de la BNR, pentru că este o relație comercială între bănci și clienți, fiecare își face socoteala. Sfatul acesta a fost de la noi pentru că apare un element neprevăzut, greu de prevăzut și care poate să fie șocant cum a fost în cazul creditelor în franci elvețieni, riscul valutar. Și atunci cel mai bine este ca fiecare să își facă împrumutul în moneda în care este plătit.“

„ Acum este o perioadă care poate să fie înșelătoare, mulți au spus: <am ascultat BNR și am luat credite în lei, creditele în valută nu au crescut din punct de vedere al costurilor, cursul a fost stabilit și creditele în lei au crescut foarte mult, ne-a păcălit BNR>. Cam așa ceva am înțeles eu din presă. De aceea, nu fac altceva decât să revin, fiecare își face socoteala, nu este vorba de o păcăleală, riscul la creditul în valută există și acum. Nu pot să fac prognoze de curs, se poate greși și într-o parte. și în alta“, a explicat Isărescu.

Pe măsură ce BNR a majorat dobânda de politică monetară au crescut și dobânzile pe piața interbancară, însă cu o viteză mult mai mare. Iar aceste dobânzi se transferă în ele din urmă în ratele la credite.

În ceea ce privește indicele ROBOR din piața interbancară, Isărescu a spus că evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă în ultimele 4-5 luni acesta s-a decuplat, băncile „sărind calul“ și ducând ROBOR-ul mult peste rata-cheie.

ROBOR la 3 luni și la 6 luni, referințele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, au sărit peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie a fost stabilită la 4,75%, iar în această lună a fost majorată de BNR la 5,5%. Dobânda la facilitatea de creditare Lombard a urcat în iulie la 5,75%, iar acum este 6,5%.

Creșterea ROBOR influențează puternic pozitiv profiturile băncilor prin dobânzile mai mari percepute la credite.

„De regulă între dobânda de politică monetară și ROBOR există o corelație, acesta se mișcă în apropierea dobânzii-cheie. Există un interval, cu 1 procent mai jos este dobânda la depozite și cu 1 procent peste dobânda de politică monetară este rata Lombard, cu care se acordă credite de ultimă instanță. Aici se pot finanța și băncile. ROBOR de obicei se plimbă între cele două, însă de 4-5 luni ROBOR s-a decuplat. Ca să mă exprim pe “nțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul, au suprareacționat. ROBOR s-a dus “n sus mult peste rata de politică monetară și coridorul nostru“, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că a fost clară tendința băncilor și a traderilor care acționează în piața monetară la termen să privească pesimist viitorul, băncile uitându-se la atmosfera generală din lume, la discuțiile geopolitice, despre foamete, la dezechilibrele majore. Totodată, și condițiile de lichiditate au împins băncile „să sară calul cu ROBOR-ul“, BNR înăsprind condițiile de lichiditate pentru a determina băncile să împingă mai sus dobânzile la depozite, după cum a susținut Isărescu.

Guvernatorul BNR a recomandat băncilor care stabilesc ROBOR să se uite cu mai mare atenție la semnalele BNR, la noua prognoză de inflație. În iunie inflația a sărit de 15% iar BNR prognozează pentru finalul lui 2022 o inflație de 13,9%.

Guvernatorul BNR consideră că majorarea dobânzilor poate deveni „foarte periculoasă“ pentru bănci și debitori dacă s-ar asocia cu recesiunea și cu pierderea locurilor de muncă. Dacă trebuie să bagi mâna în buzunar și să scoți mai mlt decât dublu și peste mai vine și pierderea locului de muncă, atunci este mult mai greu“, a menționat Isărescu susținând că BNR și Guvernul trebuie să găseasc? soluții pentru a evita o recesiune.

Întrebat ce sfaturi are pentru românii care se împrumută acum, cu referința IRCC, Isărescu a spus că trebuie „să fie atenți pentru că nu este o perioadă în care poți să îți neglijezi punga“. „Nu pot să spun că lumea trebuie să fie strânsă la pungă, este decizia fiecăruia cum se comportă, dar nu pot trece nici în partea cealalată, de optimism“.