Guvernarea pe bază de impresii și rugăciuni

Guvernarea prin ordonanțe – trenuleț a atins noi culmi prin publicarea celei mai recente în seara de Revelion. Faptele se știu – Guvernul a adoptat o atare ordonanță de urgență pe 30 decembrie, după ce pe 29 au prezentat, unui Consiliu Național Tripartit întrunit în grabă, un alt text, care nu conținea nicio modificare de impozite și taxe. În discursul public al miniștrilor, trenulețul a fost rebotezat “ajustare multi-sectorială”. Printre altele, textul adoptat conține eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști, agricultori și constructori. Evident, niciun studiu/estimare de impact, zero. Urgența iarăși nu e clară, că doar calculele despre veniturile și cheltuielile bugetare sunt demult știute la Ministerul de Finanțe.

Probabil Guvernul și-a făcut socoteala că toată chestiunea va fi îngropată în numărătoarea inversă de Revelion, uitată pană la Sf. Ion și de luni toată lumea vine la treabă, pentru că cineva trebuie să muncească, să plătească impozite și facturi, contribuții la stat pentru sănătate și pensii, meditațiile copiilor și abonamentele private de sănătate.

Guvernul, prin vocea vicepremierului Tanczos Barna, vine acum și ne împărtășește impresiile despre cele trei industrii lovite de tren(uleț): pe scurt, constructorii sunt bine, le mai dă statul contracte (deci să nu zică nimic); IT-știi sunt stabili și robuști; agricultorii au mai primit bani la inundații, la una-alta, și Doamne-ajută să avem un an agricol bun.

Mediul privat nu își permite decizii bazate pe impresii și rugăciuni – sunt în joc locuri de muncă, contracte cu clienții, furnizori de plătit, bugete de livrat către acționari. Și da, impozite de dat la stat, dar nu mărite peste noapte.

Sunt două lucruri care trebuie subliniate, unul general, despre această metodă contraproductivă de guvernare, și al doilea despre faptele și cifrele cu adevărat relevante, pe care Guvernul ar fi trebuit să-și întemeieze deciziile (mă voi referi doar la sectorul IT, pentru acesta avem cifre și informații certe, nu impresii).

1.Măsura privind anularea facilității fiscale pentru o parte din angajații din sectorul de IT a fost făcută fără consultarea partenerilor sociali – mediu de business și angajați –  și cu ignorarea Legii responsabilității fiscale, care prevede că orice modificare fiscală trebuie făcută cu cel puțin 6 luni înainte de aplicare. Avem deja semnale de la companii că vor acționa în judecată Guvernul pentru încălcarea Legii responsabilității fiscale.

Semnalele dinspre companii vorbesc și despre îngrijorarea clienților lor, care au la rȃndul lor dificultăți și nu pot accepta creșteri de tarife în mijlocul proiectelor, despre șocul acționarilor, care n-au mai pomenit așa ceva într-o jurisdicție din Uniunea Europeană, despre dezamăgirea și furia angajaților, despre bugete anuale aruncate în aer.

2. Guvernul și Ministerul de Finanțe ar trebui să se preocupe de impactul de ansamblu al unei măsuri fiscale asupra bugetului de stat și asupra economiei naționale.

Dacă ar face acest lucru, ar vedea că vorbim de o măsură pro-ciclică, de natură să scadă contribuțiile la buget ale sectorului de IT în perioada următoare.

Iată de ce: sectorul IT, deși robust, este într-un moment de stagnare, așa cum arată cifrele de la jumătatea anului 2024. Deja în 2023 creșterea nominală a industriei s-a redus cu două treimi față de anul precedent și numărul de angajați s-a redus în același an cu 10.000. De ce? Pentru că sectorul IT romȃnesc este un exportator net, prin urmare scăderea cererii pe piețele globale a afectat puternic industria. Guvernul precedent a ratat oportunitatea de a accelera digitalizarea, deși cu finanțări asigurate prin PNRR și alte programe europene, prin urmare nu a susținut o piață internă pentru industria locală.

Într-un moment de stagnare, normal este să găsești stimulente suplimentare pentru o industrie cu un impact major în economie azi, cȃnd nu există competitivitate fără digitalizare. Mai ales că sectorul de IT este deja contributorul numărul 2 dintre sectoarele economice la totalul taxelor și impozitelor plătite.

Eliminarea facilității, ea singură, va reduce profitabilitatea sectorului cu o treime, așa cum am arătat în studiul din octombrie 2024, Impactul industriei de IT&C asupra economiei romȃnesti. Prin urmare sumele încasate la buget din impozitul pe profit se vor diminua proporțional.

Mai mult, încă din 2022, companiile de IT erau în top 5 contributori la bugetul de stat prin TVA-ul plătit. Ce înseamnă afaceri în scădere? Mai puțin TVA plătit la buget.

IT-iștii sunt contributorul numărul 1 la bugetele de asigurări sociale – circa 56.000 lei/IT-ist în anul 2023. Mai puțini angajați în IT, eventual salarii mai mici – mai puțini bani la buget.

Cȃt despre impozitul pe venit? Sumele încasate de buget vor fi nesemnificative (dar și ele în scădere din cauza scăderii numărului de angajați) și, oricum, la bugetul de stat s-ar încasa 22% din aceste sume mici, restul mergȃnd la bugetele locale ale orașelor și județelor unde companiile au sediul, adică în principal orașele mari, deja foarte dezvoltate.

Și asta în condițiile în care sectorul IT este singurul cu o productivitate orară peste media europeană și în condițiile în care exportul net al sectorului doar în ultimii 5 ani a adus Romȃniei 20 de miliarde de euro. Un sector care și într-un an dificil ca 2023 a livrat o valoare adăugată brută în creștere cu aproape 20% față de anul precedent. Un sector care cu o contribuție directă în PIB de 8%, are o contribuție totală de peste 14%, indirect și indus. Un sector care susține prin efectele direct, indirect și indus circa 15% din toate locurile de muncă din economie.

Cu alte cuvinte, Guvernul a eliminat peste noapte o facilitate cu un cost foarte mic pentru buget, care și-a dovedit eficiența economică, și va pierde mult mai mult în termeni de bani la buget, dezvoltare economică și locuri de muncă.

Revenind la impresii și percepții, mai miră pe cineva în acest context că încrederea în diverse profesii din ultimul sondaj IRES înregistrează pe locul 2 specialiștii IT, cu peste 70%, iar politicienii rămȃn pe ultimul loc, cu 10%?