Un grup de 13 oameni de la una dintre cele mai importante bănci de investiții ale lumii rupe tăcerea. Cum a ajuns munca în 2021: „Condițiile de lucru sunt inumane. Simt că mă doare tot corpul. Am fost într-un orfelinat, dar condițiile de muncă de aici sunt mult mai rele”

Angajații juniori ai băncii de investiții Goldman Sachs suferă de burnout din cauza unor săptămâni cu un program de lucru de peste 100 de ore și a șefilor solicitanți, pe fondul intensificării dealurilor cu SPAC-uri, care au avut parte de un boom în perioada recentă, scrie presa internațională (situația a fost descrisă de Financial Times, CNBC, Business Insider ș.a.)

Special Purpose Acquisitions Company – a devenit în ultimul an unul dintre cele mai populare trenduri de pe Wall Street, ajungându-se la tranzacții de zeci de miliarde de dolari prin acest model. SPAC reprezintă practic o companie de „fațadă”, creată de investitori cu un singur scop: să strângă bani printr-o listare pe bursă pentru ca ulterior să cumpere o altă companie, după cum reiese dintr-o traducere anterioară a Business MAGAZIN. 

Activitatea intensă legată de acest segment de business a afectat sănătatea fizică și psihică a angajaților cel puțin de la începutul acestul acestui an, potrivit informațiilor care au apărut în social media și confirmate de persoane în cunoștință de cauză.

„Lipsa somnului, felul în care suntem tratați de bancherii seniori, stresul fizic și psihic… Am fost într-un orfelinat, iar situația de acum este mult mai rea”, a spus unul dintre analiștii de la Goldman, citat într-un studiu realizat la inițiativa a 13 dintre angajați în luna februarie.

„Corpul meu mă doare fizic tot timpul, iar din punct de vedere psihic sunt într-un loc foarte întunecat”, a spus un alt analist.

Aceste informații au apărut după ce un grup de analiști au făcut un studiu în rândul colegilor lor. Mărul discordiei a apărut în echipa axată pe tehnologie, media și telecom a companiei, grupul care s-a aflat în centrul furtunii alimentate de listările SPAC-urilor. 

Analiștii aflați în primul an sunt, de cele mai multe ori, proaspăt absolvenți și ocupă cel mai jos nivel în ierarhia de pe Wall Street. Deasupra lor se află asociații, urmați de vicepreședinți și de managing directors. Modelul de recrutare al Wall-Street presupune angajarea a mii de angajați entry-level în fiecare an – de cele mai multe ori absolvenți de top ai unor universități celebre –  pentru a crea o bază de talent și o forță de muncă dedicată aspectelor mai puțin exotice care țin de banking-ul de investiții. Bancherii juniori muncesc în general foarte mult pentru un salariu care este mai mare decât salariul mediu în Statele Unite, dar și pentru șansa de a deveni managing directors, rol din care pot primi bonusuri de milioane de dolari. 

Stilul de muncă de pe Wall Street au devenit un „subiect fierbinte” în 2013, după ce un intern de la Bank of America, în Londra, a murit după mai multe nopți nedormite. Industria început apoi să adopte o politică de weekend-uri protejate, prin care angajații juniori nu puteau să lucreze în zilele de sâmbătă sau duminică fără aprobarea unui manager. Totuși, în pofida acestor schimbări, gradul de încărcătură de muncă a angajaților rămâne același: respondenții din studiul de la Goldman Sachs au descris condițiile de muncă drept inumane. Dacă au ajuns să muncească 110 ore pe săptămână înseamnă că au doar patru ore pe zi pentru somn și pentru a ei.  S-au plâns de asemenea de de faptul că li se oferă deadline-uri nerealiste și că sunt ignorați în timpul ședințelor. Chiar dacă plângerile au venit din partea unui mic grup al băncii, executivii acesteia s-au întâlnit luna trecută cu angajații care au realizat studiul și le-a promis că vor crește numărul de bancherilor juniori angajați în perioada următoare. Cei 13 angajați care au realizat studiul nu au fost pedepsiți.

„Recunoaștem că oamenii noștri sunt foarte ocupați fiindcă business-ul este puternic și volumele de tranzacționare sunt la niveluri istorice”, a spus Nicole Sharp, purtător de cuvânt pentru Goldman Sachs.