Groenlanda nu este de vânzare, dar este în pericol: Scenariile analizate în SUA, temerile Danemarcei și umbra unei crize care ar putea marca sfârșitul de facto al NATO

În ultimele săptămâni, Donald Trump a readus în prim-plan una dintre ideile sale recurente: Statele Unite ar trebui să „dețină” Groenlanda. Deși afirmația poate părea o simplă provocare politică, în culisele Washingtonului și Copenhagăi sunt analizate scenarii concrete prin care SUA și-ar putea extinde influența și controlul asupra vastei insule arctice, aflată oficial sub suveranitatea Regatului Danemarcei.

Potrivit unor oficiali americani și danezi citați de Financial Times, opțiunile aflate în discuție variază de la soluții diplomatice până la variante radicale. Danemarca s-a declarat dispusă să accepte o prezență militară americană sporită în Groenlanda, în baza acordului de apărare din 1951. Această abordare ar menține statu-quo-ul juridic, dar ar consolida rolul strategic al Statelor Unite în regiunea arctică.

Din punct de vedere istoric, SUA au avut o prezență militară semnificativă în Groenlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu aproximativ 15.000 de soldați și peste zece baze militare. Astăzi, această prezență s-a redus drastic, fiind limitată la o singură bază, Pituffik, unde sunt staționați mai puțin de 200 de militari. Oficialii danezi afirmă că au oferit în repetate rânduri Washingtonului posibilitatea de a deschide noi baze aeriene sau navale, însă interesul american a fost, surprinzător, redus.

Un al doilea scenariu pornește de la ipoteza unei eventuale independențe a Groenlandei. Majoritatea populației susține ideea ruperii de Danemarca, mai ales în contextul unei posibile îmbunătățiri economice. Cu toate acestea, sprijinul pentru o eventuală alipire la Statele Unite este extrem de scăzut: doar 6% dintre groenlandezi ar susține ideea, în timp ce 85% se opun ferm unei astfel de perspective.

Chiar și așa, unii oficiali americani privesc independența Groenlandei ca pe o oportunitate strategică. Fostul consilier de securitate națională Alexander Gray avertizează că o Groenlandă independentă nu ar avea capacitatea de a se apăra singură și ar deveni rapid vulnerabilă influenței Rusiei sau Chinei. Soluția avansată de Washington ar fi un „Compact de Liberă Asociere” (COFA), similar celor semnate de SUA cu Palau, Insulele Marshall și Micronezia.

Astfel de acorduri oferă Statelor Unite acces militar exclusiv și drept de veto asupra implicării altor puteri, în schimbul unor ajutoare financiare substanțiale. În cazul Groenlandei, americanii ar lua în calcul inclusiv integrarea acesteia, ca membru asociat, în acordul comercial SUA–Canada–Mexic, pentru a face oferta mai atractivă din punct de vedere economic.

La Copenhaga și Nuuk există însă temeri că Washingtonul ar desfășura deja o campanie de influență menită să încurajeze independența insulei. Ministrul danez de externe a protestat oficial față de implicarea unor „actori străini” în dezbaterea privind viitorul Groenlandei.

Cel mai alarmant scenariu rămâne însă anexarea. Danemarca tratează cu maximă seriozitate refuzul lui Donald Trump de a exclude folosirea forței militare. Oficialii recunosc că, din punct de vedere tehnic, o invazie ar fi relativ ușoară, având în vedere prezența militară daneză minimă, în pofida unui nou plan de investiții de peste 4 miliarde de dolari destinat securității arctice.

Premierul danez Mette Frederiksen avertizează că un atac american asupra Groenlandei ar echivala cu sfârșitul de facto al NATO și al arhitecturii de securitate europene construite după Al Doilea Război Mondial. Deși Groenlanda „nu este de vânzare”, persistă temerile că Trump, influențat de mentalitatea sa de magnat imobiliar și de dimensiunile uriașe ale insulei, ar putea forța o rescriere a granițelor lumii occidentale.