Grecia returnează anticipat banii creditorilor internaționali care au salvat-o din criza datoriilor suverane. Însă colapsul financiar a lăsat o moștenire grea: sectoare strategice din economie sunt controlate de străini

În 2009, când a izbucnit criza datoriilor suverane în Uniunea Europeană, Gre­cia avea o datorie de 127% din PIB și un deficit bugetar de aproape 14% din PIB. Colapsul financiar a fost evitat prin trei pachete de bailout de la FMI și de la statele din zona euro totalizând aproape 290 miliarde euro. Prețul plătit pentru acești bani au fost măsuri dure de austeritate.

Între timp, Grecia a început să-și rambur­seze anticipat datoriile către salvatori și este dată ca exemplu de disciplină bugetară și de suc­ces pe piețele financiare internaționale. Gu­ver­nanții greci se laudă acum că vor rambursa datoriile din primul pachet de bailout interna­țional cu 10 ani mai devreme, în 2031.

Este vorba de plata a 31,6 miliarde euro. Însă moștenirea crizei rămâne. Ca parte a mă­surilor de austeritate, creditorii internațio­nali i-au cerut Greciei să privatizeze companii din sectoare strategice pentru economie. Așa s-a ajuns ca active de importanță națională și regio­nală cum sunt principalul port al țării, operato­rul rețelei de electricitate de înaltă tensiune, cel mai mare aeroport și transportatorul feroviar național să aibă ca acționari sau să fie contro­late de companii străine.

Emblematic pentru această situație este portul Pireu, al capitalei țării, Atena. În 2016, operatorul portuar COSCO a cumpărat o participație de 51% din Autoritatea Portuară Pireu pentru 280,5 mili­oane euro. Între timp, participația a fost majo­rată la 67%, așa cum a fost convenit la priva­tizare. COSCO, deținut de statul chinez, și-a asumat obligația de a investi în modernizarea activității de reparare a navelor și în logistică.

Statul elen a rămas cu o participație mică, de 7%. În 2017, State Grid Corporation of China a intrat prin firma State Grid Europe în acționariatul operatorului rețelei naționale de înaltă tensiune, Ipto. În prezent, colosul chinez deține 24% din operator. Totuși, cel mai mare acțio­nar a rămas statul. Compania chineză a plătit 320 milioane euro în această tranzacție. Tot în 2017, Ferrovie dello Stato Italiane, com­pania națională feroviară a Italiei și al treilea operator ca mărime din Europa, a cumpărat în întregime transportatorul feroviar de marfă și pasageri elen TrainOSE (în prezent Hellenic Train) pentru 45 milioane euro.

O perioadă s-a speculat că TrainOSE va fi cumpărat de COSCO, ceea ce avea logică având eforturile Chinei de a-și extinde influ­ența comercială și politică în Europa și în lume prin intermediul Inițiativei Belt & Road, proiec­tul de suflet al președintelui chinez Xi Jinping. 2017 a fost și anul în care compania mixtă ger­mano-elenă Fraport Grecia a preluat 14 aero­porturi regionale grecești. Concesia este pentru 40 de ani și a obligat investitorul să cheltuiască 400 milioane euro pe modernizarea aeroportu­rilor – inclusiv construirea de noi terminale – în patru ani.

Când a venit criza datoriilor, Aeroportul Internațional Atena, cel mai mare din țară, era deja concesionat către AviAlliance, investitor din Germania. Însă în 2019 concesiunea a fost extinsă cu 20 de ani, până în 2046. Iar anul trecut AviAlliance și-a majorat participația la aeroport cu 10%, la puțin peste 50%, ceea ce-i oferă controlul afacerii, plătind 293 milioane euro. Privatizările au oferit o rezolvare unei probleme dificile pentru un stat supraîndatorat: investiții și modernizare în infrastructură.

Acestea însă au redus din controlul statului când tendința în regiune este ca statul să se implice mai mult în sectoarele strategice sau cel puțin să ajute ca activele să ajungă în mâini locale. Autoritatea Portuară Pireu a anunțat pentru 2023 cele mai mari venituri din istoria sa. Veniturile au stabilit un nou record în 2024. Că afacerile portului merg bine de când COSCO a preluat controlul reiese clar și din cantitatea de marfă încărcată sau descărcată. În anul pandemiei 2020 aceasta a fost de aproape patru ori mai mare decât în 2009.

Conducerea companiei se laudă cu investiții de peste un miliard de euro. Însă statul elen este nemulțumit. În această primăvară i-a cerut operatorului portuar să investească „fără întârziere“ în facilitățile destinate pasagerilor. Portul ar avea nevoie de modernizare în ceea ce privește aprovizionarea cu apă potabilă, conectivitate Wi-Fi, construirea de terminale pentru pasageri și săli de așteptare, sisteme superioare de securitate și servicii de informare mai bune. Pireu, poartă de intrare în Atena, este unul dintre cele mai aglomerate porturi din Europa.

Ferrovie dello Stato este un actor principal în acordul de cooperare semnat recent între guvernele Greciei și Italiei pentru modernizarea serviciilor de transport feroviar de pasageri elene. Compania italiană va investi 360 milioane euro în acest sens, printre altele în achiziționarea a 23 de trenuri noi, din care opt sunt de mare viteză, și în construirea de depouri. În timp ce Italia contribuie cu material rulant, Grecia este responsabilă pentru modernizarea infrastructurii sale feroviare, grav avariată de furtuna Daniel din 2023.

Atena investește peste 400 milioane euro în restaurarea liniilor și instalarea sistemelor de siguranță. Contractele pentru refacerea segmentelor critice ale rețelei feroviare au fost semnate abia recent. Proiectele, în valoare totală de 450,1 milioane euro, trebuie finalizate până la mijlocul anului 2026 pentru a se respecta termenele limită ale Fondului de redresare al UE. Schimbările vin după tragedia feroviară de la Tempe din 2023 la care, spun mulți, a contribuit austeritatea cerută de creditorii internaționali.