Grecia a trimis creditorilor o nouă listă cu măsuri, care ar urma să aducă 6 miliarde de euro la buget

Lista cu reformele propuse de guvernul grec a fost trimisă miercuri după-amiază către autoritățile din zona euro și se bazează pe lupta împotriva evaziunii ficale, potrivit Financial Times, care a făcut rost de acest document.

Guvernul de la Atena plănuiește să obțină 875 de milioane de euro din auditarea transferurilor din conturi offshore și 600 de milioane de euro din modificarea regulamentului loteriei naționale astfel încât să-i determine pe consumatori să ceară bonuri fiscale.

“Scopul acestui document este, în primul rând, deblocarea finanțării pe termen scurt, ceea ce va permite guvernului grec să-și îndeplinească obligațiile imediate. Grecia se consideră membru irevocabil al Uniunii Europene și al zonei euro”, se arată în document.

Grecia mai poate accesa o tranșă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional în 2010, însă creditorii internaționali au condiționat acordarea acestei tranșe de adoptarea unor reforme de austeritate.

Potrivit documentului trimis către autoritățile din zona euro, guvernul de la Atena se angajează să “onoreze toate contractele și procedurile care au început deja” în ceea ce privește privatizările incluse în programul inițial de bailout. Celelalte privatizări vor fi analizate “fiecare în parte” și ar urma să genereze 1,5 miliarde de euro la bugetul de stat, mai puțin decât prevedea acordul din 2010, și anume 2,2 miliarde de euro.

Propunerea Greciei include însă și măsuri împotriva austerirății, cum ar fi creșterea graduală a salariului minim și introducerea “celei de-a 13-a pensii” pentru pensionarii cu venituri mici.

Grecia a trimis precedenta variantă a listei de reforme săptămâna trecută, vineri, însă autoritățile din zona euro au considerat că propunerile prezentate de guvernul de la Atena nu includ suficiente detalii. Negocierile dintre oficialii greci și cei din zona euro s-au încheiat marți fără succes, iar reprezentanții creditorilor externi au cerut mai multă cooperare din partea Greciei.

Mai mulți oficiali UE au declarat că nu se așteaptă să încheie o nouă înțelegere cu guvernul elen înainte de 24 aprilie, când are loc următoarea întâlnire a miniștrilor de finanțe ai statelor din blocul comunitar.

Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia și creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată și de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiștilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

Problema finanțării sistemului bancar reprezintă un alt motiv de îngrijorare, pe fondul ieșirilor mari de capital. Depozitele bancare din Grecia au scăzut în februarie la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen și creditorii țării.

Date publicate săptămâna trecută de banca centrală a Greciei au arătat că depozitele populației și companiilor au scăzut în februarie cu 5%, la 140,5 miliarde de euro, cel mai redus nivel atins după martie 2005.

Astfel, Banca Centrală Europeană a decis miercuri să crească plafonul de finanțare al băncilor elene prin programul de urgență ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu 700 milioane de euro, la 71,8 miliarde de euro, potrivit Reuters.

În aceste condiții, agenția de evaluare Fitch a retrogradat tot miercuri ratingul celor mai mari bănci din Grecia, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank și Alpha Bank cu o treaptă, de la B- la CCC.