GOOGLE marchează echinocțiul de primăvară printr-un logo special

Animația realizată de Google cuprinde și o albină, imaginea putând fi distribuită pe rețelele de socializare, precum Facebook, Twitter și Google+, dar și pe e-mail.

Echinocțiul marchează acel moment din fiecare an când ziua și noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă și noaptea cea mai lungă dintr-un an, echinocțiul de pe 20 martie debutând la ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora României). Anul acesta, echinocțiul de primăvară coincide cu două evenimente rare – o eclipsă de Soare și o super-Lună.

Termenul “echinocțiu” provine din cuvântul latin “æquinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor “æquus” (egal) cu “nox, noctis” (noapte).

Potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, echinocțiul de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice, se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pâmântului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° și 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină – la data respectivă – egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile României, pentru care poate fi considerată valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest, precizează Observatorul Astronomic.

Potrivit aceleiași surse, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Observatorul Astronomic precizează însă că această descriere este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte șase luni.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.

Google își modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalități.