Goana după soare: Brașov, Teleorman și Prahova sunt județele care vor concentra cea mai mare parte din proiectele solare viitoare. Unde mai este potențial?

♦ Energia solară devine un factor care schimbă economia, diferit față de energia eoliană, investițiile fiind mai echilibrat repartizate pe harta României ♦ Scăderea semnificativă a costurilor cu tehnologia și creșterea accelerată a prețului energiei îi motivează pe tot mai mulți, companii sau persoane fizice, să devină producători de energie, soluțiile solare fiind cele mai la îndemână.

Potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar, pe baza infor­mați­ilor publice de pe site-ul Trans­electrica, operatorul siste­mu­lui național de transport al ener­giei, la acest moment func­ționează circa 1.400 MW în pro­iecte solare.

Față de energia eolia­nă, unde aproape toată capacitatea este con­cen­trată în două județe, Tulcea și Constanța, investițiile în energia solară sunt dispersate pe tot teritoriul țării. Astfel, Giurgiu, Pra­hova, Brașov, Dolj și Olt sunt județele care au cele mai mari investiții solare funcționale, arată datele Transelectrica.

Tot datele operatorului de transport arată că, pe baza proiectelor solare cu avize și contracte de racordare la rețea, investițiile viitoare se vor concentra în Brașov, Teleor­man, Prahova, Olt sau Alba. La final, pe datele existente în acest moment, un singur județ rămâne fără niciun MW montat în proiecte solare, Vaslui.

Informațiile venite de la cei mai puter­nici jucători din domeniu arată că anul viitor va fi primul în care în România se vor instala proiecte noi de producere a energiei eoliene și solare, avansul tehnologic reducând sem­nificativ costurile de instalare. Primul val de regenerabile a avut loc în perioada 2009-2014, piața fiind complet blocată după schim­barea drastică, în 2012, a schemei de sprijin pentru energia verde.

Estimările celor mai mari jucători din domeniu prevăd o capacitate nouă de circa 200-300 MW în primii doi ani, pentru ca apoi instalările să ajungă la circa 500 MW. Tot­oda­tă, odată cu îmbunătățirea randa­men­te­lor, costurile pentru realizarea acestor pro­iecte au scăzut semnificativ.

Potrivit informațiilor din piață, pentru a ridica 1 MW într-un proiect eolian sunt ne­ce­sare acum investiții de 0,8 milioane de euro, față de cele 1,5 milioane de euro ne­ce­sare în perioada 2009-2014, în timp ce costul proiectelor solare a ajuns la circa 0,6 milioane de euro pe MW.

Potrivit Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), pe partea de energie eoliană este așteptată o creș­tere de la cei 3.000 MW, cât este în pre­zent, la peste 5.250 MW în 2030. Pe plan solar, estimările oficiale arată că, pe viitor, capa­citatea ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 și 5.000 MW în 2030.

Pe baza datelor publicate de Trans­electrica, și OPCOM, bursa de ener­gie, rezultă că din 2009, de când a început practic primul val de investiții verde, și până anul tre­cut valoarea subvențiilor acordate acestei in­dustrii a fost de circa 4,5-5 mld. euro, bani plătiți de toți consumatorii de energie prin facturi. Generoasa schemă de sprijin pentru regenerabile a transformat România în a zecea țară la nivel global, în 2012, în ceea ce privește potențialul pentru proiecte eoliene, dar aceeași schemă a dus și la prăbușirea pieței după modificările peste noapte. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat, investiția în verde fiind rentabilă, fără ajutorul statului. De această dată însă, provocarea este rețeaua de energie și capacitatea ei de a integra, în siguranță, proiectele regenerabile, cu o producție de energie intermitentă.