Goana după creierele românilor

Playtika, care a intrat pe piața românească în 2011, are 250 de angajați în centrul de suport și 100 de angajați, ingineri și specialiști IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.
Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software și asigurare a calității.
„Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câțiva ani am început să creăm și jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operațiuni la Playtika, într-o discuție cu ZF.
Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.
Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deservește aproape 100 de țări și care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajați.
Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piața românească.
Gigantul german Continental investește 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iași, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariați.
„În Iași, colegii lucrează la mașinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, șeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajați pe piața românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri și specialiști IT&C.
E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice și gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialiști IT la centrul de cercetare, dezvoltare și inovare de la Iași, unde lucrează deja 100 de oameni.
Gigantul american HP și-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajați.
„Vrem să creștem în continuare numărul de angajați ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajați pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanțe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuție cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziții pentru angajare deschise în România, a precizat el.
Nu există săptămână în care o companie internațională, dar și o companie românească din IT să nu anunțe planuri de extindere și oferte de angajare.
Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studențesc din Grozăvești construit de Ceaușescu în anii ’80 și care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaționale, dar și pentru firme românești.
Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere românești, în joc au intrat și fondurile de investiții și băncile din România. BCR și-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing.
Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiții GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România și Banca Transilvania, tocmai a selectat șapte start-up-uri românești care vor primi o finanțare inițială de 350.000 de euro, în schimbul unei părți din companie.
Pentru acest gen de finanțare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.
În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).
Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.
Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar și în inginerie, cât cere piața.
Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi pași înainte.