Home Actualitate Giles Portman, ambasadorul Regatului Uni...
Actualitate

Giles Portman, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București: Dacă mă uit la viitorul cooperării în industria de apărare, putem lua industria auto ca model. Nu doar să ne vindem produse unii altora, ci să integrăm lanțurile de aprovizionare, cu transfer de tehnologie și parteneriate

Comerțul bilateral dintre România și Marea Britanie a atins un nivel record de 10,3 miliarde de lire sterline în 2025, în creștere cu 4,9% față de anul anterior, după ce în 2016 abia depășea 5,3 miliarde de lire, potrivit celor mai recente date ale Department for Business & Trade de la Londra.

Giles Portman, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București: Dacă mă uit la viitorul cooperării în industria de apărare, putem lua industria auto ca model. Nu doar să ne vindem produse unii altora, ci să integrăm lanțurile de aprovizionare, cu transfer de tehnologie și parteneriate
Giles Portman, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București: Dacă mă uit la viitorul cooperării în industria de apărare, putem lua industria auto ca model. Nu doar să ne vindem produse unii altora, ci să integrăm lanțurile de aprovizionare, cu transfer de tehnologie și parteneriate · Foto: Business Magazin

♦ Industria auto arată cât de departe poate merge relația bilaterală: un sfert dintre mașinile Ford Puma produse la Craiova se vând în UK, motoarele electrice pentru Puma Gen-E vin din Marea Britanie, iar Ford Otosan România este responsabilă pentru circa 1% din PIB ♦ Acest model trebuie replicat în apărare: la BSDA, Regatul Unit a avut pentru prima dată un pavilion propriu, cu opt companii britanice, iar alte 20 erau deja prezente în parteneriat cu firme românești ♦ Firme românești de tehnologie au fost ajutate să se listeze la bursa din Londra, poartă către piețele globale și către City ♦ Vodafone, cel mai mare investitor britanic local, a văzut după preluarea activelor Telekom Romania oportunități dincolo de telecomunicații și construiește acum cloudul guvernamental al României.

Comerțul bilateral dintre România și Marea Britanie a atins un nivel record de 10,3 miliarde de lire sterline în 2025, în creștere cu 4,9% față de anul anterior, după ce în 2016 abia depășea 5,3 miliarde de lire, potrivit celor mai recente date ale Department for Business & Trade de la Londra. Exporturile britanice către România au urcat cu 7%, la 3 miliarde de lire, în timp ce importurile din România au crescut cu 4%, la 7,3 miliarde de lire, România fiind al 32-lea partener comercial al Regatului Unit.

Automobilele sunt de departe principala marfă pe care România o trimite peste Canalul Mânecii: 1,3 miliarde de lire în 2025, în creștere cu 18,3%, adică aproape o treime din totalul importurilor britanice de bunuri din România. Circa 6.000 de companii britanice exportă bunuri către România, iar exporturile către Regatul Unit susțin aproximativ 103.600 de locuri de muncă în România. Despre cum poate crește această relație a vorbit, într-un interviu pentru ZF, Giles Portman, ambasadorul Marii Britanii la București.

ZF: Cum putem atrage mai multe investiții ale companiilor britanice în România?

Giles Portman: Comerțul depășește 10 miliarde de lire și avem peste 3.000 de companii britanice înregistrate în România.

Dar dacă ne uităm la marii investitori britanici din România – precum Vodafone, cel mai mare investitor al nostru –, ei au făcut o alegere strategică achiziționând activele Telekom Romania și au văzut potențialul de a fi aici pe termen lung. Acest lucru le-a permis celor de la Vodafone să vadă că există oportunități dincolo de achiziția unei rețele de telecomunicații: construiesc acum și cloudul guvernamental al României. Și există și alte exemple, precum London Stock Exchange – LSEG.

Dacă ne uităm la marile investiții care vin din Marea Britanie în România, ele sunt clar în zone precum energia verde. Estimăm că, doar în eolianul onshore, marii investitori britanici aduc în România investiții de aproximativ 4,5 miliarde de lire. Și cred că acest lucru se poate extinde în eolianul offshore și în nuclear. Există deci mari investitori britanici care văd România ca pe o piață excelentă, cu o forță de muncă educată, într-o poziție geostrategică foarte importantă.

Cum putem face lucrurile mai ușoare? Fie la nivelul marilor multinaționale, fie la nivelul IMM-urilor, lucrurile despre care oamenii îmi vorbesc constant sunt predictibilitatea mediului de afaceri – de pildă folosirea constantă a ordonanțelor de urgență pentru a introduce legislație nouă, care poate lua companiile prin surprindere – și transparența: ceva destul de simplu, cum ar fi informații pe un site guvernamental, în engleză, în loc să mergi la un birou, să bați la ușă și să fii trimis de la un ghișeu la altul. Aud în continuare aceste lucruri. Cred că situația se îmbunătățește, dar mai e loc pentru mai bine.

Apoi, unul dintre lucrurile pe care am încercat să le facem de când sunt aici a fost să eliminăm o parte din barierele de acces pe piață care frânează relația bilaterală de business. Avem un nou acord de evitare a dublei impuneri, ne-am armonizat sistemele de TVA și suntem foarte aproape de semnarea unui nou acord general de securitate, care va permite companiilor româno-britanice să liciteze mai ușor pentru contracte ce implică informații clasificate, în ambele țări.

Dacă punem toate acestea cap la cap – transparență, predictibilitate, eliminarea barierelor de acces pe piață –, companiile britanice vor vedea că România de astăzi este foarte diferită de România de acum 20 de ani. Este o piață foarte promițătoare, într-o parte fantastic de importantă a lumii.

ZF: Cum explicați faptul că sunteți atât de activ în România? De ce promovați atât de mult relația bilaterală dintre România și Regatul Unit?

Giles Portman: În primul rând, vă mulțumesc, e foarte plăcut să aud asta. Nu sunt sigur că există o strategie elaborată, ci mai degrabă un sentiment personal. Am fost cu adevărat încântat să fiu numit ambasador aici, pentru că am cunoscut România acum 20 de ani, când mă ocupam de negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Am fost apoi director pentru Europa, acoperind întregul continent, dar în special această parte a lui. Așa că simt o afinitate naturală pentru această zonă a Europei.

Ce te frapează când ești numit ambasador este că timpul zboară – vrei să scoți cât mai mult din mandat, să umpli fiecare zi și să faci cât mai multe. Iar răspunsul pe care l-am primit din partea românilor – fie în mediul de afaceri, fie în cel politic sau cultural – a fost fantastic. Este o țară în care lucrurile se fac și în care poți realiza lucruri împreună. Cred că tocmai acest lucru mă motivează să încerc să fac din ce în ce mai mult.

ZF: Care sunt prioritățile dumneavoastră în calitate de ambasador al Regatului Unit la București? Ce doriți să promovați?

Giles Portman: Prioritățile noastre sunt clar definite, în primul rând, de parteneriatul strategic din 2023, dar și de felul în care a evoluat lumea de atunci.

Parteneriatul de apărare și securitate este esențial, din cauza instabilității din regiune și a amenințării ruse la adresa României, a NATO, a Marii Britanii – a noastră, a tuturor, și a valorilor noastre.

Prioritatea comercială este la rândul ei foarte importantă: pe măsură ce populațiile noastre îmbătrânesc și devine tot mai costisitor să asigurăm servicii sociale și de sănătate, trebuie să ne creștem economiile. Iar una dintre lecțiile Brexitului este că nu îți poți crește economia doar intern – trebuie să o faci prin comerț și prin conexiuni externe. De aceea, progresul pe care îl facem în creșterea comerțului și a investițiilor dintre cele două țări este foarte important.

Apoi, dimensiunea umană: faptul că avem 1,3 milioane de români înregistrați ca trăind în Marea Britanie înseamnă că cele două țări vor fi tot mai apropiate, deși ne aflăm la capetele opuse ale Europei. Asta aduce foarte multe lucruri pozitive, dar și unele provocări – și avem o cooperare fantastică în lupta împotriva criminalității organizate, pentru ca oamenii cinstiți să fie în siguranță. Acestea sunt cele trei direcții în care vrem să facem progrese.

ZF: Există companii românești care se extind în Marea Britanie?

Giles Portman: Da, există. Deși accentul tinde să cadă pe sprijinirea marilor companii britanice care vin aici, sunt absolut concentrat și pe firmele românești care văd Marea Britanie ca pe un loc excelent pentru investiții – nu doar pentru că este o piață mare, ci și pentru că este o poartă către piețele globale. Este un punct de lansare către SUA și au acces la City-ul londonez.

Vedem asta într-o gamă largă de sectoare: fie că vorbim de o companie precum Therme, care construiește în prezent noul său centru de wellness ultramodern la Manchester și are planuri pentru alte câteva în Marea Britanie, fie de firme de tehnologie pe care
le-am ajutat să se listeze la bursa din Londra și să își creeze noi baze în Regatul Unit. Vedem că există firme românești dinamice, de foarte bună calitate, care privesc Marea Britanie ca pe un loc excelent pentru a investi, a face afaceri și a crește la nivel global.

ZF: Le facilitați în vreun fel drumul către Marea Britanie sau le ajutați să se acomodeze acolo?

Giles Portman: Într-o anumită măsură. Echipa comercială de la Ambasada Britanică din București are ca obiectiv principal să ajute companiile britanice să investească și să aibă succes în România – ar fi rolul Ambasadei României la Londra să sprijine companiile românești interesate de Marea Britanie. Dar avem și un minister al comerțului în Regatul Unit care are resurse pentru a atrage investiții străine.

Am făcut însă și lucruri împreună. De exemplu, am fost parteneri cu Raiffeisen Bank în programul lor MoonshotX, dedicat
IMM-urilor românești promițătoare și dinamice care voiau să treacă la nivelul următor – ajutându-le să găsească parteneri, dar și să se instaleze cu succes în Marea Britanie. Am fost implicat îndeaproape, inclusiv întorcându-mă în Regatul Unit vara trecută pentru a fi alături de două dintre aceste firme când am sunat clopoțelul la Bursa din Londra și le-am urat bun venit.

Premieră la BSDA 2026: Regatul Unit a avut primul său pavilion național, finanțat de Ministerul britanic al Apărării, cu opt companii prezente. Giles Portman a testat Ford Puma Gen-E, produs la Craiova cu motor electric „Made in UK”. Peste 10% din producție este deja electrică, la un an de la lansare.

ZF: Vorbind despre comerț – suntem oarecum limitați de cadrul Uniunii Europene. Cum putem crește schimburile comerciale dintre cele două țări?

Giles Portman: Vestea bună este că, deși toți ne confruntăm cu provocări economice, relația noastră comercială crește destul de impresionant: a urcat cu circa 6% anul trecut și depășește acum 10 miliarde de lire pe an în comerț bilateral.

Cum spuneam, o lecție a Brexitului este că, mai ales în aceste vremuri dificile economic și din punctul de vedere al securității europene, avem nevoie de o relație comercială cât mai deschisă cu partenerii care ne împărtășesc valorile. Recunoaștem că acordul de Brexit pe care l-am încheiat a fost grăbit, puțin restrictiv și că poate fi îmbunătățit în beneficiul ambelor părți.

Unul dintre lucrurile pe care suntem foarte hotărâți să le finalizăm acum este un nou acord SPS (sanitar și fitosanitar – n.red.) între Marea Britanie și UE – practic, pentru alimente și băuturi. Vedem că există în prezent multă birocrație care încetinește acest comerț, descurajează exporturile și reduce opțiunile consumatorilor – și totuși un sfert din alimentele exportate de UE merg în Marea Britanie. Ar trebui să facem această piață cât mai liberă posibil.

Credem că un acord SPS ar fi cu adevărat avantajos pentru ambele părți: ar putea crește exporturile UE către Marea Britanie cu circa 8% și exporturile britanice către UE cu circa 16%. Asta înseamnă comerț mai simplu și mai rapid, mai multe opțiuni pentru consumatori, costuri și prețuri mai mici. Este probabil cel mai mare obiectiv al nostru pentru următorul summit UE–Regatul Unit. Ideal ar fi să îl putem semna la un summit UE–Regatul Unit chiar în acest an. Tocmai am fost la Ford Otosan Craiova – este un exemplu fantastic. Au produs recent modelul Ford Puma cu numărul 1.000.000, iar un sfert dintre mașinile Ford Puma produse la Craiova se vând în UK. A fost cea mai vândută mașină din Regatul Unit trei ani la rând. Motoarele electrice pentru Puma Gen-E sunt produse în Marea Britanie și vin în România.

Acest tip de lanț de aprovizionare integrat – în care nu doar ne vindem lucruri unii altora, ci construim lucruri împreună – este cel mai bun model la care putem aspira. Și este foarte important ca regulile UE să nu stea în calea acestor lanțuri de aprovizionare foarte complexe, să nu ne împiedice să construim împreună și, desigur, să angajăm mulți oameni în ambele țări.

ZF: Pentru că acum se discută despre conceptul „Made in Europe“?

Giles Portman: Exact. Am fost foarte mulțumiți că propunerile Comisiei Europene au recunoscut Marea Britanie ca o economie foarte integrată cu Europa, în ciuda Brexitului – ca un partener valoros și de încredere, care ar trebui să beneficieze de tratament preferențial. Singurul domeniu în care propunerile au fost echivoce a fost însă tocmai industria auto. Iar aceasta este foarte importantă pentru România și pentru Marea Britanie, ca lider industrial și ca motor al economiei. Spre exemplu, Ford Otosan România este responsabilă pentru circa 1% din întregul PIB al României. Este esențial să nu facem, fără să vrem, ceva care să afecteze aceste lanțuri de aprovizionare, pentru că impactul s-ar resimți în economie, în prosperitate și în locuri de muncă.

ZF: Și putem asigura continuitatea? – de exemplu, Puma va schimba generația în 2028.

Giles Portman: Da. Tocmai am testat noua versiune electrică, lansată anul trecut, dacă nu greșesc, și cred că mi-au spus că peste 10% din producție este deja electrică, la doar un an de la lansare. Este o creștere foarte rapidă și un exemplu al direcției în care mergem: lanțuri de aprovizionare auto integrate, în care ne dezvoltăm împreună industriile de mașini electrice – ceea ce înseamnă nu doar viitorul industriei auto, ci are legătură directă și cu obiectivele noastre verzi și cu reducerea amprentei de carbon.

ZF: Dar putem crește? Vedeți și alte sectoare în care această colaborare se poate extinde?

Giles Portman: Industria auto este un exemplu foarte bun și, presupunând că obținem acordul potrivit pe „Made in Europe“ și pe Industrial Accelerator Act – care să permită acestor lanțuri de aprovizionare să crească –, cred că poate deveni un model pentru alte sectoare.

Un sector la care mă gândesc în mod special este cel de apărare, unde cred că putem face mai mult împreună. Evident, acolo am avut un exemplu de decizie a UE care, din punctul nostru de vedere, nu a fost cea mai bună: programul SAFE nu a oferit Regatului Unit termeni preferențiali – sau i-a oferit la un cost atât de ridicat încât propunerea Comisiei a fost nerealistă. Cred că a fost o oportunitate ratată. Dar asta nu înseamnă că nu putem face mult mai mult împreună în sectorul de apărare, pentru că SAFE nu înseamnă granturi, ci împrumuturi – și există și alte modalități de finanțare, inclusiv prin UK Export Finance, de exemplu.

Dacă mă uit la viitorul cooperării noastre în industria de apărare, putem lua industria auto ca model. Nu ar trebui să fie vorba doar despre a ne vinde produse unii altora – deși credem că firmele britanice de apărare oferă produse excelente. Ar fi extraordinar să ducem colaborarea dincolo de vânzări: către integrarea lanțurilor de aprovizionare, transfer de tehnologie și parteneriate, astfel încât companiile britanice din apărare să vadă România nu doar ca pe o piață, ci ca pe un loc în care să fie prezente, să investească, să angajeze și să construiască parteneriate.

ZF: De exemplu, în industria auto, utilitarele fabricate la Craiova au fost proiectate la Dunton, în Marea Britanie.

Giles Portman: Exact. Cred că acesta este punctul optim spre care trebuie să țintim. Putem, desigur, să ne vindem mai multe produse unii altora, dar a privi relația ca pe un parteneriat integrat – în care firmele britanice sunt prezente, angajează, împărtășesc tehnologie, iar lanțurile de aprovizionare sunt integrate în cel mai eficient mod din punctul de vedere al costurilor – este excelent pentru creșterea companiilor și înseamnă, în același timp, prețuri mai mici pentru consumatori.

ZF: Revenind la apărare: anul trecut ați avut un eveniment în România, la Cercul Militar UK–Romania Defence Industry Day. Care a fost concluzia?

Giles Portman: Da – au venit atunci în jur de 20 de companii britanice, iar ideea a fost ca acestea să petreacă timp cu Forțele Armate Române, să le înțeleagă nevoile și apoi să exploreze ce soluții pot oferi. Am construit pe această bază la BSDA, evenimentul Black Sea Defence and Aerospace, care a avut loc acum câteva săptămâni și unde, pentru prima dată, am avut un pavilion al Regatului Unit, finanțat de Ministerul nostru al Apărării. Au fost opt companii britanice în pavilion – un mix foarte interesant între jucători mari, precum BAE și Airbus, și furnizori de nișă mai mici, mai puțin cunoscuți, dar cu soluții tehnologice foarte avansate. În plus, alte
20 de companii britanice au fost prezente la BSDA deja în parteneriat cu firme românești și de alte naționalități.

Una dintre concluziile mele a fost că există deja multe companii britanice care fac exact ceea ce spuneam: parteneriate cu firme românești și integrarea lanțurilor de aprovizionare. Continuăm să credem că industria britanică de apărare oferă produse excelente. Este clar că, în această primă etapă a programului SAFE, multe contracte au rămas în interiorul UE, dar vom continua să susținem argumentul că unele dintre cele mai bune produse – care răspund cel mai bine nevoilor Forțelor Armate Române, nevoii de modernizare a marinei, nevoii de a răspunde amenințării dronelor la graniță – sunt soluții britanice. La fel și pentru nevoia de a crește producția de muniție, vitală atât pentru Ucraina, cât și pentru noi înșine.

ZF: Și exportul de alimente din Marea Britanie? În România nu prea găsim produse britanice. Am putea crește puțin? Mă gândesc, de exemplu, la M&S – lanțul de magazine pe care îl știm din Marea Britanie.

Giles Portman: Cred că sunt două aspecte aici. Unul este zona alimentelor procesate – produse excelente precum cele M&S Food, de calitate foarte înaltă, extraordinar de populare în Marea Britanie; divizia de food este de mulți ani cea mai apreciată parte a businessului Marks & Spencer. Dar există și partea pe care nu o vedem. Am avut recent o întâlnire cu lideri din industria alimentară din România, exact despre avantajele unui nou acord SPS cu UE. Și ce nu realizezi este cât de mult se transferă deja între țări. Poți vorbi cu cei mai mari producători de carne din România: ei importă carne pentru că există părți ale animalului din care nu au suficient. Există, de fapt, mult mai mult decât suntem conștienți în materie de produse care circulă între Marea Britanie și România, în ambele sensuri.

ZF: Dar nu produsul finit, ci doar părți din el.

Giles Portman: Exact – care sunt apoi folosite pentru produsul final. S-ar putea să nu vedem mereu vizibilitatea produselor britanice, dar ele sunt cu siguranță acolo. Iar mesajul pe care l-am primit de la liderii industriei din România a fost că acest acord SPS este foarte important pentru ei, pentru că în prezent se simt frânați – atât în a exporta cât ar putea către Marea Britanie, cât și în a acoperi goluri aducând din Regatul Unit produse de bună calitate, la prețuri bune.

ZF: Și cum stăm cu promovarea culturii britanice în România?

Giles Portman: Mulți oameni în România vorbesc o engleză excelentă. British Council, dacă ne întoarcem cu 20-30 de ani în urmă, era probabil mai mult o organizație de promovare culturală decât este astăzi. A devenit mai concentrat pe predarea limbii engleze, iar operațiunea sa din România este una dintre cele mai mari din Europa și este în creștere. British Council va fi, de asemenea, partenerul care va implementa schema ErasmusĂ când ne vom relua participarea la Erasmus, în 2027. Joacă deci un rol foarte important în sprijinirea predării limbii engleze în România. La nivel școlar, sunt mereu uimit de numărul de școli britanice din România care predau curriculum englezesc sau certificările Cambridge. Există o adevărată „bandă rulantă“ de români care obțin calificări de limba engleză de calitate, respectate – fie prin școli private de limbi acreditate în Regatul Unit, fie direct prin British Council. La nivel universitar, British Council a făcut un lucru foarte valoros în ultimii ani, încercând să conecteze universități britanice și românești pentru parteneriate. Am fost acum câteva săptămâni la Universitatea de Vest din Timișoara, unde am lansat un nou program de MBA împreună cu University of West London: studenții pot rămâne la Timișoara, la costuri mult mai mici decât taxele internaționale din Marea Britanie, și termină cu două diplome – una de la Timișoara și una de la Londra.

Iar la nivel cultural există proiecte-moștenire extraordinare, începute de British Council cu mulți ani în urmă. Festivalul de Teatru de la Sibiu a fost sprijinit de British Council la început. Cel mai recent exemplu pentru mine a fost vizita la Festivalul Shakespeare de la Craiova, care este cel mai mare festival internațional Shakespeare din lume. Și este acolo, la Craiova, ceea ce este uimitor. Și mai avem și BBC-ul: este minunat că BBC revine în câteva săptămâni și că vom avea din nou în România acel produs BBC în limba română, demn de încredere.

ZF: Există vreo șansă ca taxele universitare din Marea Britanie să scadă pentru români?

Giles Portman: Subiectul a fost discutat explicit și exclus la summitul UE–Regatul Unit de anul trecut. Am pus pe masă un pachet de lucruri cu care mergem înainte – inclusiv Erasmus, de exemplu, care costă Marea Britanie destul de mult. Iar înțelegerea a fost: avansăm pe Erasmus, dar nu avansăm pe alte teme, precum taxele universitare.

Sunt câteva lucruri importante de subliniat. Sectorul universitar britanic, pe lângă faptul că rămâne unul dintre cele mai bune din lume, se confruntă cu constrângeri financiare, ca toate sistemele universitare. Taxele plătite de studenții britanici nu acoperă costul complet al educației – sunt circa 9.700 de lire pe an, știu ca tată cât mă costă. Iar suma este, practic, aceeași indiferent de specializare: poate că la un curs de arte acoperă costurile, dar dacă studiezi medicina, nu este nicio șansă ca 9.000 și ceva de lire să acopere costurile reale. Ar fi deci o cerință foarte dură să le spui contribuabililor britanici că trebuie să subvenționeze studenți străini care vin să studieze în Regatul Unit.

Așadar, tema a fost exclusă explicit din discuțiile și acordul de la summitul din acest an, dar nu o excludem pentru viitor. Ar trebui să fie o discuție despre raportul cost-beneficiu, care să recunoască și ce avantaje obțin studenții britanici din schema Erasmus – pentru că, în mod tradițional, studenții din Regatul Unit nu au beneficiat de Erasmus pe cât ar fi putut și ar fi trebuit.

Deci nu este pe masă din partea Marii Britanii anul acesta, dar nu este exclus. Cred însă că revenirea la Erasmus, marele nostru entuziasm de a negocia anul acesta o schemă mai amplă de mobilitate pentru tineri, plus bursele și ofertele pe care universitățile le fac individual celor mai buni studenți din lume, oferă în continuare oportunități reale pentru studenții români de a studia în Marea Britanie cu un anumit sprijin financiar.

ZF: Cei de la Oxford au subliniat explicit că oferă multe burse. Se pot accesa?

Giles Portman: Absolut. Și pe mine mă abordează oameni direct, cerându-mi sfaturi. Sfatul meu este întotdeauna același: primul pas este să te întorci la universitatea care ți-a făcut o ofertă și să întrebi dacă există vreo sursă de sprijin financiar, pentru că multe dintre ele au burse proprii.

ZF: Cum putem colabora mai bine pe zona forței de muncă? Avem foarte mulți români în Marea Britanie.

Giles Portman: Da – și sunt foarte entuziasmat, pentru că pe 2 iulie mă întorc la Londra, în Parlament, unde va fi lansat un nou raport despre contribuția diasporei românești în Regatul Unit. Nu pot împărtăși detaliile astăzi, pentru că sunt sub embargo, dar cred că ne va ajuta enorm să înțelegem mai bine contribuția pe care o au românii în Marea Britanie.

Știm, de exemplu, că românii sunt cea mai numeroasă naționalitate străină din sectorul britanic al construcțiilor – dar să poți pune o cifră și o valoare pe asta ar fi cu adevărat util. Știm că mulți români lucrează în sistemul nostru de sănătate, dar să poți spune exact în ce zone ale țării și în ce părți ale sistemului aduc o contribuție vitală face mult mai ușor să spui: dacă acești oameni nu ar fi aici, cum ai gestiona situația? Care ar fi pierderea economică pentru Marea Britanie? Care ar fi impactul social? Contribuția românilor este masivă și va deveni tot mai mare – iar uneori ai nevoie de aceste date ca să o demonstrezi. Cred că le vom avea în iulie.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună