Ghiță: Cred că sunt primul român căruia i s-a stabilit sechestru nelimitat

Sebastian Ghiță a declarat, la ieșirea de la instanța supremă, unde a cerut ridicarea sechestrului asigurător instituit de DNA pe bunurile sale, că ar fi primul cetățean din România împotriva căruia s-a dispus măsura sechestrului nelimitat.

“În chestiunea asta nu e vorba de senzație. Este vorba de ce știu și vine din faptul că în grabă s-a întocmit un raport preliminar despre activitatea mea în calitate de acționar, de administrator, de un fel de coordonator, în care nu s-au putut descrie activități și sume și de aceea a apărut această nouă chestiune de sechestru nelimitat”, a declarat Ghiță.

Întrebat cum îi afectează viața de zi cu zi măsura aplicată de DNA Ploiești, Ghiță a replicat: “…nici eu nu funcționez altfel decât dumneavoastră. Și eu plătesc factura la curent, la gaze, la apă, și eu trebuie să plătesc asigurare pentru copii, ca orice om din țara asta, iar această chestiune mă împiedică să exist”.

Întrebat dacă prin măsura lor procurorii i-au interzis să plătească inclusiv salarii ale angajaților, Ghiță a spus: “Eu nu plătesc lefuri, eu sunt o persoană fizică. De foarte multe ori amestecăm societățile cu persoanele și s-a făcut deja o regulă, fără să înțelegem că economia în România s-a modificat. Astăzi, societățile comerciale au board-uri, acționari, investitori. Au dispărut micile SRL-uri pe care le avea fiecare dintre noi acum 20 de ani.

De asemenea, întrebat în ce măsură sunt afectați de sechestru angajații de la firmele sale, Ghiță nu a comentat, precizând că marți a discutat în fața instanței doar situația sa personală și, întrebat dacă mai cere protecția procurorului general în această chestiune, deputatul a arătat că i-a transmis o plângere acestuia.

Ghiță a explicat că DNA Ploiești “a trimis o adresă la bancă prin care pe sumă nelimitată contul a fost sechestrat”.

“Eu nu am o sută de mii de conturi… Da, leafa de parlamentar e trimisă în cont. Banca a primit o adresă prin care nu am voie să fac nicio plată și mă întreb de ce pe sumă nelimitată? Adică totuși, când îi impui unui cetățean o astfel de măsură trebuie să știi foarte bine ce a făcut, câți bani reclamă statul, cât dorește să recupereze ca prejudiciu. Nu se poate ca în România să urmărim cetățenii și nu pot accepta acuzația «ești Sebi Ghiță și trebuie să te urmărim». Nu se poate!”, a mai spus deputatul Sebastian Ghiță.

Întrebat dacă are bani cash cu care să își cumpere cele necesare traiului zilnic, Ghiță a replicat: “Vrei să-mi spargă cineva casa mâine? Îmi dați voie să nu vă mai răspund? Vă mulțumesc”.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au luat în discuție, marți, contestația lui Sebastian Ghiță la ordonanța procurorului DNA prin care s-a stabilit sechestru asigurător pe bunurile mobile și imobile ale deputatului.

Instanța supremă a rămas în pronunțare în această cauză și urmează să stabilească dacă ridică sau nu sechestrul asigurător de pe bunurile imobile și mobile ale lui Sebastian Ghiță.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, în urmă cu o săptămână, că a fost extinsă acțiunea penală față de deputatul Sebastian Ghiță, pentru infracțiunile de trafic de influență, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în formă continuată. Aceste noi infracțiuni se adaugă celei inițial reținute în sarcina lui Sebastian Ghiță, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracțional organizat.

De asemenea, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acțiunile și conturile lui Sebastian Ghiță, precum și pe conturile a 51 de societăți comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influență și evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

Totodată, Sebastian Ghiță a primit și interdicția de a-și exercita mandatul de deputat, precum și interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu, Ploiești.

Procurorii au probe și date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiță a obținut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenței, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operațiuni reale.

O parte din sumele de bani obținute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiță în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obținut un mandat de deputat, dar și în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014, în scopul obținerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obținute ilicit prin trafic de influență sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienței lor și păstrate în conturile societăților controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiță, la momente diferite, “pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice”.

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiță s-a folosit de funcția de deputat pentru a-l determina pe șeful Unității de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăți către SC Grossman Engineering Group SRL.

Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiță controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuși, 54 de firme pe care le-a deținut până în anul 2012. Operațiunile efectuate de Ghiță prin intermediul acestor societăți sunt incompatibile cu funcția de deputat.