GHID DE PENSII: Doar de voie

Primii administratori de fonduri facultative de pensii au fost autorizați încă de acum șase luni, iar primele contribuții au început să se strângă de mai bine de patru luni – cu câteva luni înainte de data de începere a campaniei de vânzare pentru pensiile private obligatorii. Cu toate acestea, cele șapte fonduri facultative care funcționează în prezent (aflate în administrarea a cinci societăți) strângeau la finele lunii octombrie doar în jur de 20.000 de participanți și active sub 3 milioane de lei (891.000 de euro). Ritmul lent de vânzare pentru aceste produse se explică, de altfel, foarte simplu: administratorii sunt acum în plină „bătălie“ pentru atragerea clienților de pensii private obligatorii – produse pentru care perioada de vânzare este limitată doar până la jumătatea lunii ianuarie 2008. Este însă de așteptat ca după încheierea campaniei de vânzare pentru produsele de pensie obligatorie, administratorii să înceapă să își îndrepte mai mult atenția și către pilonul III. Semnale există deja, multe dintre companiile de asigurare (active prin societăți separate și în zona pensiilor private) anunțând deja că de la anul vor intra și pe piața pensiilor facultative. Nu cu multă vreme în urmă, Mircea Oancea, președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) anticipa că numărul fondurilor de pensii facultative va crește în 2008 până la 14 – față de doar șapte în prezent -, mai multe companii de administrare fiind in curs de autorizare pe acest segment de piață.

Deși promovată mai puțin de către administratori până acum, pensia facultativă este un produs ale cărui beneficii pot fi chiar mai mari decât ale pensiei obligatorii private. Un calcul al administratorilor ce funcționează pe această piață arată că, dacă pensia de stat poate asigura la bătrânețe un venit de circa 30% din cel actual, pensia obligatorie poate aduce un beneficiu suplimentar de alte 30 de procente. Venitul suplimentar pe care îl pot asigura cele două componente ale sistemului de pensii (pilonul I și respectiv pilonul II) este cumva limitat de faptul că, în aceste cazuri, cuantumul contribuției este ante-stabilit (și nu poate fi suplimentat în funcție de dorința contributorului). Practic, pentru pilonul II al sistemului de pensii contribuția este stabilită prin lege la 2% din venitul brut, procent ce va crește progresiv cu 0,5% în fiecare an, ajungând la 6% în 2016. Acești bani sunt însă redistribuiți din sistemul public de pensii, diminuându-l, iar câștigul suplimentar poate să vină din randamentele pe care le obține administratorul privat.

Un venit suplimentar mai consistent poate fi însă asigurat de pensiile facultative – produse din așa-numitul pilon III al sistemului. Deși contribuțiile pe care le poate face un angajat în acest sistem sunt și ele limitate, la 15% din venitul lunar, pentru moment, o pensie facultativă are câteva avantaje evidente. În primul rând, angajatorul poate să participe și el cu o cotă egală cu contribuția angajatului – pensiile fiind considerate, ca atare, un mijloc bun de fidelizare a salariaților. Pentru contributor, avantajul este o sumă mai mare care se strânge într-un cont individual – spre deosebire de sistemul public, în care banii se strâng într-un cont unic și nu sunt investiți, ci doar redistribuiți imediat în sistem. Un al doilea avantaj al acestor produse stă în deductibilitatea fiscală pe care legea o stabilește pentru o contribuție maximă de 200 de euro pe an (atât pentru angajat, cât și pentru angajator). Practic, această deductibilitate asigură contributorului din start un randament de 16% al investiției făcute, fără a mai pune la socoteală câștigurile pe care (cel puțin teoretic) trebuie să i le aducă plasarea acestor sume în diferite instrumente financiare. Un alt avantaj ține de faptul că acest sistem este deschis și angajaților cu vârste mai înaintate – spre deosebire de pilonul II, în care nu pot intra decât cei de maxim 45 de ani (existând obligativitate doar pentru cei de maxim 35 de ani). Pentru a obține o pensie facultativă, clientul unui asemenea fond are doar obligația de a vira minim 90 de contribuții lunare (altfel spus, de a contribui minim 7,5 ani), iar aceste contribuții nu trebuie să fie în mod obligatoriu consecutive. În plus, fără a scădea sub un minim impus de fiecare companie în parte (ce variază în prezent între 3,5 și 6 lei pe lună) și un maxim de 15% din venitul lunar brut, nivelul contribuției poate fi crescut sau diminuat în timp, în funcție de disponibilitatea participantului. Plata pensiei private facultative se poate face după vârsta de 60 de ani, iar legea permite și continuarea contribuției după această vârstă.

În acest moment – la doar câteva luni de la lansarea sistemului – este aproape imposibil de estimat ce venit vor aduce pensiile facultative peste ani buni de acum înainte, cu atât mai mult cu cât acesta depinde mult de cuantumul și perioada de contribuție. Estimări există însă, făcute de companiile ce administrează astfel de fonduri. Spre exemplu, cu o contribuție anuală de 200 de euro realizată timp de 35 de ani, un salariat poate obține o pensie facultativă de circa 135 de euro pe lună, eșalonată pe o perioadă de pensionare de 15 ani – calculau mai demult specialiștii de la Raiffeisen Asset Management (RAM). Calculele iau în considerare un randament mediu anual de 5%. Pe site-ul Aviva, un instrument de calcul arată că pentru a avea o pensie suplimentară de 150 de lei pe lună (1.800 de lei pe an), o femeie cu vârsta actuală de 30 de ani ar trebui să contribuie timp de 30 de ani cu o sumă lunară de 71 de lei. Aceste valori sunt însă doar orientative – dat fiind că ele depind mult de randamentul pe care vor reuși să îl obțină prin investirea activelor administratorii. Cu titlu de exemplu, fondurile de pensii din Bulgaria au înregistrat în perioada septembrie 2005-septembrie 2007 o rată medie anuală de creștere de aproape 13%, potrivit autorităților din această țară, în timp ce randamentele anuale ale fondurilor private de pensii poloneze variază între 10% și 13,5%.

Cu titlu de exemplu, fondul facultativ ING Clasic (unul dintre primele autorizate, în aceeași zi cu AZT Moderato al Allianz Țiriac și Pensia Mea al Aviva) avea la sfârșitul lui octombrie active în administrare de 714.600 de lei (peste 212.000 de euro) și peste 4.500 de participanți. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul companiei, în ultimele trei luni evoluția valorii unității de fond la ING Clasic a consemnat un plus de 1,88%. Totuși, evoluțiile de până acum nu sunt relevante pentru mersul acestor fonduri pe termen lung, dat fiind că până în momentul în care portofoliul ajunge la un milion de lei active nete (circa 300.000 de euro), nu se aplică structura de investiții din prospect (iar banii sunt ținuți în depozite bancare). Până atunci, evident, și randamentele sunt pe măsură.


Puncte cheie

FONDURI FACULTATIVE. AZT Moderato, administrat de Allianz-Țiriac, este deocamdată cel mai mare fond de pensii facultative de pe piață, cu 7.930 de participanți și active administrate de 1,26 milioane de lei. Al doilea fond administrat de Allianz-Țiriac, AZT Vivace, cumulează 2.981 de participanți și active de peste 300.000 de lei. ING Asigurări de Viață administrează, la rândul său, două fonduri: ING Clasic (cu 4.528 de participanți și active de 714.603 lei) și ING Optim (cu 1.853 de participanți și active de aproape 250.000 de lei). Fondul Pensia Mea, administrat de Aviva, avea la finele lui octombrie 2.231 de participanți și active de 344.837 de lei), BCR Prudent, administrat de BCR Asigurări de Viață, avea 335 de participanți și 45.179 de lei active, iar OTP Strateg, administrat de OTP Garancia, strângea la același moment 73 de clienți și active de 6.269 de lei. Cel din urmă a intrat însă „în joc“ doar de curând, respectiv în luna octombrie. Pe piața pensiilor facultative mai este autorizat și Raiffeisen Asset Management, însă fondul său nu este încă avizat pentru a putea vinde.

VIITOR. Numărul fondurilor de pensii facultative se va dubla în 2008, mai multe companii de administrare fiind în curs de autorizare pe acest segment de piață, anticipa recent președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.

CONTRIBUȚII: Prin lege, contribuția maximă la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, iar în limita a 200 euro/an contribuțiile sunt deductibile fiscal. Opțional, și angajatorul poate contribui în contul salariaților, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Contribuția netă (respectiv suma plătită de către participanți și/sau în numele acestora din care s-a dedus comisioanele) se transformă în unități de fond, într-un cont al participantului. Administratorul investește banii în instrumente financiare, potrivit politicii de investiții, definită în prospectul schemei. Suma care se acumulează în contul contributorului (egală cu numărul de unități de fond înmulțit cu valoarea la zi a unei unități de fond) este activul său personal – care se transformă, după perioada legală de contribuții, în pensie facultativă. Un contributor poate participa la oricâte fonduri de pensii facultative dorește, legea nelimitându-i această opțiune, dar rămâne în picioare condiția ca suma maximă a contribuțiilor să nu depășească 15% din venitul lunar.

PLATA PENSIEI FACULTATIVE: Contributorul are dreptul să își încaseze pensia facultativă dacă îndeplinește cumulat trei condiții: a împlinit vârsta de 60 ani, a plătit minim 90 de contribuții lunare și activul său este cel puțin egal cu o sumă minimă ce va fi stabilită prin lege. Dacă un participant nu îndeplinește una dintre ultimele două condiții, el poate să primească suma din contul său ca plată unică sau rate pe o durată de maxim cinci ani.