Ghid de locuire în București. Locuința verde devine noul standard al pieței: certificări independente, renunțarea la gaze și credite cu dobânzi mai mici

♦ Certificările verzi, electrificarea completă a ansamblurilor și creditele ipotecare cu dobânzi reduse pentru locuințele eficiente energetic redesenează piața rezidențială ♦ Portofoliul HILS Development arată direcția: de la HILS Sunrise, primul proiect precertificat Green Homes din estul Capitalei, la HILS Nord, primul ansamblu full electric al companiei, unde renunțarea la gaze scumpește de 4-5 ori sistemul de încălzire.

Componenta verde a locuin­țe­lor noi a ieșit din zona argumentelor de marketing și a devenit un criteriu măsurabil, care influențează atât decizia de cumpărare, cât și costul finanțării. Certificările independente de tip Green Homes, BREEAM sau LEED, tehnologiile nZEB (nearly zero energy building), panourile fotovoltaice și sistemele integral electrice se regăsesc tot mai des în proiectele lansate în București, iar tranziția are un preț care se vede în devizele dezvoltatorilor și, parțial, în prețurile finale. Pentru cumpărător, miza este dublă: facturi mai mici și finanțare mai ieftină.

Evoluția poate fi urmărită în portofoliul HILS Development, dez­voltator cu peste 12.000 de locuințe livrate în Capitală. HILS Sunrise, din zona Pallady, este primul proiect al companiei precertificat Green Homes, standard acordat de Con­siliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) în urma unui audit rea­lizat de o parte terță independentă. Certificarea verifică modul în care locuința a fost proiectată și con­struită, pe criterii care merg de la eficiența energetică și materialele cu conținut redus de compuși organici volatili până la infrastructura de separare a deșeurilor, unitățile sani­tare cu debit redus, reciclarea apei de ploaie și măsurile de reducere a efectului de „insulă de căldură“ urbană.

În cazul proiectului HILS Sunrise circa 60% din suprafața clădirilor este realizată cu fațadă ventilată cu vată minerală bazaltică, tâmplăria are geam tripan, încălzirea în pardo­seală este dotare standard – cu agent termic de 30-40 de grade Celsius, față de 60-70 de grade la caloriferele clasice –, iar fiecare apartament are re­cuperator de căldură cu eficiență de până la 98%. Panourile fotovol­taice de pe acoperișuri alimentează spațiile comune, o soluție care redu­ce cheltuielile de întreținere supor­tate de proprietari. Ansamblul, aflat la 500 de metri de stația de metrou Anghel Saligny, include 4.500 mp de spații verzi și stații de încărcare pentru mașini electrice, cu primele apartamente ocupate din acest an.

HILS Sunrise din zona Pallady

Următoarea etapă a trendului este electrificarea completă. La HILS Nord, proiectul de 200 mil. euro din nordul Capitalei, cer­tificat nZEB și pre-certificat Green Homes, dezvoltatorul a renunțat integral la gazele naturale, în favoa­rea pompelor de căldură aer-apă, a încălzirii în pardoseală și a foto­vol­taicelor. Decizia arată însă și costul real al tranziției verzi: ecosistemul de încălzire integral electric este de patru până la cinci ori mai scump decât o centrală clasică pe gaze, po­trivit estimărilor interne ale compa­niei, iar prețurile medii pe metru pătrat util sunt cu circa 10% peste cele din Sunrise.

Varianta pompelor de căldură sol-apă, mai eficientă energetic, a fost analizată și abandonată din rați­uni de cost. „Trebuie să se ducă totul în balanță. Dacă ești condiționat de un cost prea mare, iar piața trece prin turbulențe, rămâi vulnerabil“, explica Bogdan Bălașa, general ma­nager al HILS Development, într-un interviu acordat ZF.

De partea cealaltă a ecuației, cumpărătorul recuperează o parte din diferență prin facturi mai mici și prin finanțare: creditele de tip Ipoteca Verde, disponibile prin băncile partenere ale programului RoGBC pentru locuințele certificate, vin cu dobânzi reduse cu până la un punct procentual față de ofertele standard. Pentru o locuință de 115.000 de euro, cu credit pe 30 de ani, diferența dintre o dobândă de 6,5% și una de 4,55% înseamnă o rată lunară mai mică cu circa 120 de euro și o economie totală orientativă de aproximativ 43.000 de euro, potrivit unui calcul prezentat de dezvoltator. Certificarea poate susține și un preț mai bun la revânzare.

Trendul depășește însă zona marilor ansambluri de blocuri. La Tunari, în nordul Capitalei, Alesonor dezvoltă suburbia Amber Forest pe 31 de hectare, cu doar 15% suprafață construită – primul proiect rezidențial din Europa certificat LEED Platinum, conform standardului v4.1 pentru comunități, gândit pe principiile „orașului de 15 minute“. Tot acolo se ridică și prima școală nZEB din România, campusul Verita International School, o investiție de circa 18 mil. euro. „Piața nu mai este orientată spre volum, ci spre valoare“, spunea în aprilie Alex Skouras, cofondator al Alesonor, la conferința ZF dedicată pieței rezidențiale.

Un alt trend vizibil este mutarea accentului de pe suprafața construită pe cea plantată. „Spațiile verzi sunt un criteriu de care clienții țin cont atunci când își aleg apartamentul“, spune Bogdan Bălașa. La HILS Nord, 42% din cele 10 hectare rămân alocate parcurilor, aleilor pietonale și zonelor verzi, cu pajiști urbane cu flori în locul gazonului clasic – mai ieftine de întreținut și favorabile biodiversității –, într-o strategie elaborată cu Asociația Parcul Natural București. Același principiu apare și în regenerarea urbană a fostelor platforme industriale din est. „La Republica vrem să facem un oraș în oraș – un loc complet, bine conectat, cu 40% spații verzi, peste standardul legal“, spunea în toamna lui 2025 Ionuț Negoiță, fondatorul HILS Development.

Acest articol face parte din campania „Ghid de locuire în București“, realizată de Ziarul Financiar cu susținerea HILS.