Germania: vinurile soarelui

Pe măsură ce podgoriile se mută mai spre nord, devine clar că viticultura se schimbă sau se transformă odată cu încălzirea globală. Germania este o țară a vinului și resimte și ea efectele creșterii temperaturilor și ale fenomenelor meteo extreme. Dar acolo cercetătorii au început să experimenteze cu tehnologii care pe de o parte protejează viile, iar pe de alta ajută viticultorii să-și diminueze costurile producând pe lângă vin și electricitate.

Proiectele VitiVoltaic își propun să adapteze viticultura la noile condiții de climă. Termenul este o combinație între denumirea în latină pentru vița de vie, „vitis vinifera”, și cuvântul care descrie generarea de energie solară, „fotovoltaic”. Această nouă tehnologie face posibilă recoltarea a două lucruri foarte diferite pe două niveluri suprapuse: electricitatea deasupra și strugurii pentru vin dedesubt. Sunt în desfășurare proiecte pilot pentru a testa ce tehnologie funcționează unde – și la ce preț, scrie Deutsche Welle. În regiunea Rheingau din sud-vestul Germaniei, cunoscută pentru podgoriile sale pitorești, Hochschule Geisenheim (HGU) este specializată în toate aspectele industriei vinicole. Aici, cercetătorii au creat o instalație de testare pentru a determina cum ar putea prospera în mod sustenabil îndrăgitul Riesling alb al regiunii cu ajutorul modulelor fotovoltaice (PV), în ciuda schimbărilor climatice. Modulele sunt montate undeva sus pentru a lăsa spațiu viței de vie și utilajelor agricole dedesubt. Structura oferă plantelor delicate sprijin și protecție împotriva grindinei, ploilor abundente și soarelui puternic. Când soarele strălucește, modulele solare semitransparente creează un model în carouri pe sol. Un sistem de urmărire aliniază automat modulele astfel încât acestea să capteze fiecare rază de lumină. „În viticultură, nu am văzut încă cultivare protejată”, spune Manfred Stoll, care conduce Departamentul de Viticultură Generală și Organică al universității.

Proiectele VitiVoltaic își propun să adapteze viticultura la noile condiții climatice, combinând cultivarea viței-de-vie cu producerea de energie solară. Termenul provine din „vitis vinifera” și „fotovoltaic” și descrie o tehnologie care permite „recoltarea” a două resurse diferite pe două niveluri suprapuse: electricitatea, deasupra, și strugurii pentru vin, dedesubt. În Europa sunt deja în derulare proiecte pilot care testează ce soluții funcționează, unde și la ce costuri, în contextul presiunilor tot mai mari generate de schimbările climatice.

Strugurii nu se coc în sere sau sub folii de plastic, iar ideea de a utiliza module fotovoltaice pentru a oferi protecție pasivă împotriva grindinei și a ploilor abundente este destul de nouă, a adăugat el. Dar schimbările climatice înseamnă că Rieslingul, cel mai popular soi de vin din Germania, ar putea avea nevoie de ajutor. Perioada de vegetație la vița de vie începe acum mai devreme și de aceea planta este foarte vulnerabilă la înghețurile târzii. De asemenea, strugurii sunt expuși la mai mult soare și, prin urmare, au mai mult zahăr și mai puțină aciditate, ceea ce modifică conținutul de alcool și gustul. Există acum deja doi ani de recoltă pentru „vinul Watt” al universității, un Riesling mai ușor și mai fructat – exact ca odinioară. Prin intermediul proiectului, HGU a acumulat, de asemenea, o vastă experiență în domeniul microclimatelor. Instalația experimentală în valoare de 350.000 de euro – finanțată de Uniunea Europeană și din fonduri de stat – utilizează numeroși senzori pentru a măsura umiditatea, temperatura și lumina la sol. Nu au existat pagube cauzate de soare sau de ploi abundente sub panouri, în timp ce zona de referință adiacentă a fost grav afectată. Fire de încălzire și furtunuri de irigare prin picurare șerpuiesc de-a lungul rândurilor de viță de vie. Primele și-au dovedit valoarea în timpul unui îngheț de trei nopți la sfârșitul lunii aprilie 2024. Lăstarii, deja lungi de 10 cm și extrem de sensibili, au fost încălziți de firele alimentate cu electricitate verde stocată local. În mod tradițional, viticultorii ard lumânări enorme de ceară în timpul unor astfel de înghețuri târzii, a spus Stoll, dar practica este dificilă și are ca rezultat un fum greu care poluează aerul. HGU folosește, de asemenea, energia electrică pe care o produce pentru a controla facilitatea și a încărca vehiculele agricole, mașini și biciclete electrice, precum și pentru a acționa pompe și un tractor autonom, un robot care muncește, cultivă solul, lucrează vegetația și aplică produse de protecție a plantelor. „O cramă are nevoie de energie pe tot parcursul anului pentru producție, depozitare și logistică”, a explicat Stoll. Tehnologia VitiVoltaic atrage atenția, deoarece industria vinicolă se confruntă cu provocări multiple. Recoltele din unele regiuni au fost slabe, iar schimbarea obiceiurilor consumatorilor, taxele și supraoferta au subțiat piața mondială. Există și o lipsă de bani pentru investiții, chiar dacă generarea de energie electrică ar putea fi o a doua sursă de venit pentru podgorii și crame. Anul trecut, un alt sistem mobil, mult mai mic, de module fotovoltaice a fost instalat în Geisenheim. Atașate la stâlpii existenți de susținere a viei, ca o copertină, modulele se pliază automat cu ajutorul unui mic motor în caz de furtună sau grindină. Structura este mult mai accesibilă, dar protecția și randamentul energiei electrice sunt mai mici. Totuși, HGU continuă să testeze soluții optime pentru că, așa cum a spus Stoll, „cu siguranță nu mai avem timp să așteptăm”.

Podgorii abandonate

Inginerul și viticultorul amator Christoph Vollmer lucrează și el cu panouri fotovoltaice. Întreținerea micii sale podgorii din Oberkirch, la sud-vest de Stuttgart, cu utilaje agricole este dificilă din cauza pantei abrupte de peste 30%, amenajată parțial în terase. Vollmer este directorul general al Intech Clean Energy GmbH, o afacere de familie specializată în agrivoltaice care a dezvoltat un design pentru astfel de pante abrupte. Unele dintre modulele de sticlă sunt suspendate de cabluri de oțel. Vollmer le instalează acum în propria podgorie. Tânărul vinificator dorește să planteze sub panouri solare
2 hectare cu soiuri de struguri noi, robuste și rezistente la ciuperci și să genereze aproximativ 1,5 megawați-oră pe an. În prezent, negociază un contract cu furnizorii municipali de utilități pentru electricitate. De asemenea, dorește ca la instalație să încarce un tractor autonom cu șenile care să-l scutească de munca obositoare pe pante. Instalațiile fotovoltaice sunt semnificativ mai dificil de instalat la unghiuri abrupte, dar găsirea unor soluții reprezintă o provocare interesantă din punctul de vedere al unui inginer. Este, de asemenea, o întreprindere necesară, a spus Vollmer. Deși dealurile scăldate în soare au fost odinioară o locație căutată pentru viticultură, încălzirea globală înseamnă că aceasta poate fi practicată acum cu succes și în zonele joase ale Germaniei, cu relief mai puțin dificil. „Multe podgorii au fost deja abandonate pentru că nimeni nu mai vrea să se ocupe de ele”, a spus inginerul, adăugând că vor urma și altele dacă salariul minim plătit angajaților reduce veniturile viticultorilor.

Energia produsă este utilizată direct în podgorie și cramă: de la sisteme de încălzire împotriva înghețurilor târzii și irigare prin picurare, până la alimentarea utilajelor electrice și a unui tractor autonom. Într-un context în care viticultura se confruntă cu scăderea recoltelor, lipsa forței de muncă și presiuni economice, VitiVoltaic este văzută ca o soluție dublă: reduce riscurile climatice și deschide o nouă sursă de venit pentru producători, într-o industrie care „nu mai are timp să aștepte”.

Dar, a adăugat el, pantele acoperite de viță de vie fac parte din peisajul cultural, sunt o atracție turistică și sunt importante pentru protejarea speciilor. „Cu VitiVoltaic, le oferim fermierilor oportunitatea de a reduce munca manuală, de a recolta struguri mai sănătoși și de a deveni profitabili. Electricitatea are întotdeauna valoare, mai ales atunci când energia fotovoltaică este cuplată cu stocarea”, a spus Vollmer. „Viticultorii sunt conștienți că trebuie să ia măsuri. Primim multe solicitări. Dar adesea lipsa conexiunilor la rețea diminuează entuziasmul.” Lungimea liniilor electrice care trebuie instalate, împreună cu opțiunile de utilizare a energiei electrice produse sau de vânzare directă către consumatorii locali sunt decisive pentru eficiența economică. Însă procesul de aprobare poate fi lungit deoarece producția de energie modifică utilizarea terenurilor. Doar sistemele fotovoltaice situate la mică distanță de fermă pot fi construite fără autorizație. „Acest lucru restricționează sever piața”, a spus Vollmer. VitiVoltaic din Oberkirch este cofinanțat de programul de cercetare Weinbau 4.0 (Viticultură 4.0) al landului Baden-Württemberg. Dacă un astfel de sistem care costă câteva sute de mii de euro este util chiar și fără subvenții este o chestiune de conectare la rețea și de marketing al vinului, a spus Vollmer. În opinia sa, cel mai practic ar fi ca întreprinderile locale să-și unească forțele, deoarece parcelele individuale din viticultură sunt de obicei mici.    

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru