Germania, cândva motorul Europei, riscă să rămână în urmă, frânată de criza lanțurilor de aprovizionare și pandemie

Exporturile germane au scăzut pentru a doua lună consecutiv în septembrie, în timp ce importurile au stagnat, un semn în plus că perturbarea lanțurilor de aprovizionare complică redresarea celei mai mari economii europene. Economia orientată către exporturi a Germaniei, cea mai mare din Europa, obișnuia să fie un motor de încredere al continentului, reușind să-l ajute să iasă din crize, însă acum Germania a rămas în urmă, scrie The Wall Street Journal. 

Producătorii nemți întâmpină dificultăți din cauza penuriei de componente și forță de muncă, se confruntă cu prețuri în creștere puternică la energie și sunt obligați să investească sute de miliarde de dolari în următorii ani pentru a respecta noile standarde de climat.

Era comerțului extern facil și al globalizării rapide a fost înlocuită de tensiuni geopolitice, blocaje de transport și presiune pentru producție locală. Companiile chineze, cei mai mari clienți ai Germaniei, se transformă în rivali. Iar cererea de mașini de lux germane este periclitată de reorientarea lumii către mașini electrice.

Producția industrială germană din august s-a situat cu aproximativ 9% sub nivelul din 2015, față de o creștere de 2% pentru zona euro. Fondul Monetar Internațional și-a redus recent estimările de creștere pentru economia germană pe 2021 la 3,1%, de la 3,6%. Acesta se așteaptă ca economia să se redreseze aproximativ în linie cu cea franceză și britanică în 2022, pentru ca mai apoi să rămână în urmă începând cu 2023.

Slăbiciunea economiei germane datează de dinaintea pandemiei. Producția industrială și exporturile țării au început să stagneze în 2017, creând o provocare pentru o economie în care aproximativ 30% din joburi și producție sunt legate de cererea externă, de aproximativ patru ori mai mult decât în cazul SUA. 

De posibilitatea ca economia germană să rămână în urma zonei euro se tem și înțelepții germani care consiliază guvernul țării, aceștia devenind ultimul grup care-și reduce estimările de creștere pentru Germania, avertizând că problemele de aprovizionare apasă mai greu decât era de așteptat asupra producătorilor, notează Financial Times.

Consiliul înțelepților și-a redus estimarea de creștere pe 2021 la 2,7% de la 3,1%, majorându-și însă proiecția pe anul viitor de la 4 la 4,6%. Astfel, Germania ar avea una dintre cele mai lente rate de creștere pe 2021 din zona euro. Deși economia acesteia s-a contractat mai puțin comparativ cu majoritatea celorlalte țări din regiune, se așteaptă ca acesteia să-i ia mai mult timp pentru a reveni la nivelurile pre-pandemice decât blocului.

Problemele de aprovizionare reprezintă cel mai semnificativ risc la adresa redresării. Companiile din sectorul construcțiilor se așteaptă ca acestea să persiste până în primăvară, în timp ce retailerii se tem că penuriile vor continua până în vară, potrivit sondajelor ifo.

Un alt risc este reprezentat de înmulțirea puternică a cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus.

Potrivit lui Oliver Holtemoller, de la Halle Institute for Economic Research, principalul driver al revenirii anul viitor va fi constituit de consumul privat.