Germania a ajuns o frână pentru economia și politica de securitate a Europei. De vină este dependența de Rusia și China

În urmă cu ceva timp, Germaniei i se spunea omul bolnav al Europei din cauza stagnării economice prelungite. Acum este considerată codașul Uniunii. Între aceste două faze, a fost locomotiva de creștere, rol în care a ajuns mulțumită unor reforme de structură, printre altele pe piața muncii, globalizării și orientării puternice a economiei spre exporturi. În perioada de boom economic de după marea criză, guvernul german al cancelarului Angela Merkel a declanșat poate cea mai abițioasă reformă dintre toate, cea energetică, prin care se vrea înlocuirea energiei atomice și poluante cu energie verde.

Însă aceste două direcții – orientarea spre exterior și înverzirea economiei – face ca Germania să devină acum omul urât al Europei. Economia germană a ajuns depen­dentă de lanțurile de aprovizionare intern­a­ționale, blocate de pandemie, de gazele na­turale rusești, care ar trebui să susțină tranziția energetică, și de piețele emergente mari cu creștere accelerată cum ar fi China și Rusia.

Aceste dependențe fac ca economia și firmele germane să fie vulnerabile și pot explica, de exemplu, de ce guvernul german ezită și evită să adopte o poziție mai fermă față de Rusia în problema ucraineană. Sau de ce companiile germane fac presiuni în Lituania pentru ca această mică țară baltică să se retragă dintr-un conflict pe care-l are cu gigantul China. Sau de ce foști politicieni de top din Germania ocupă acum funcții de top la coloșii corporate din Rusia.

Că Germania a devenit mai degrabă frâna Europei o scrie Financial Times, care face o comparație cu Franța. Economia germană, cel mai probabil, s-a contractat ușor în ultimele trei luni ale anului trecut, în timp ce economia franceză și-a continuat revenirea. Săptămână aceasta, FMI a dat vina pe „întreruperi pe lanțurile de aprovizionare“ pentru decizia de a reduce proiecția de creștere economică în 2022 pentru Germania.

Una dintre cele mai mari și importante industrii, cea auto, a fost puternic lovită de criza de aprovizionare, de recesiunea din timpul pandemiei, dar și de revoluția verde. Un clasament al creșterilor economice din UE ar plasa Germania spre final.

Economiștii, cei mai mulți dintre ei, sunt de acord că economia germană are probleme, însă nu le este clar dacă scăderea economică din trimestrul patru este doar o poticneală sau se va transforma în recesiune.

Multe depind de cât de mult va dura criza din aprovizionare. Constructorii auto au nevoie de semiconductoare, iar pentru a supraviețui revoluției verzi au nevoie de cât mai mult litiu pentru bateriile mașinilor electrice. Producția auto de anul trecut este cu 50% sub cea de dinainte de pandemie, din 2019. Spre deosebire de Germania, dependentă de exporturi, cea franceză are la bază consumul, care a explodat în pandemie.

Pe piețele de export, dar și de producție, ale companiilor germane sunt probleme mari. Un sondaj realizat de DIHK arată că firmele germane care fac afaceri în China se tem că varianta  Omicron a coronavirusului care produce Covid ar putea forța Beijingul să aplice restricții mai stricte. În conflictul Lituaniei cu China, în care țara baltică susține Taiwanul în fața pretențiilor teritoriale ale Beijingului, companiile germane au început să-și mute producția de la fabricile lituaniene în altă parte pentru a-și reduce pierderile. China a impus o blocadă comercială asupra Lituaniei.

Criza ucraineană este agravată de Germania prin refuzul acesteia de a bloca un gazoduct nou prin care Rusia poate aduce gaze direct pe piața germană ocolind Ucraina. Gazoductul, Nord Stream 2, este de asemenea în centrul crizei gazelor (rusești) cu care se confruntă Europa. Rusia este principalul furnizor de gaze extern al continentului, iar Germania depinde de acest combustibil pentru a-și duce până la capăt reforma energetică. Pentru că și-a închis centralele atomice, iar vântul nu mai bate cum trebuie, Germania consumă tot mai multe gaze rusești.

Reuters scrie că în decembrie 2021 gazele rusești venite prin conducte reprezentau 32% din consumul german, cele norvegiene 20%, cele olandeze 12%, iar cele din depozite 22%. Acestea din urmă pot proveni, în mare parte, tot de la ruși. În 2015, Germania și-a importat 35% din gaze din Rusia. Arderea gazelor au o pondere de peste 15% în producția de electricitate. Dar Germania depinde de Rusia nu doar pentru gaze naturale, ci și pentru petrol. În perioada ianuarie-octombrie 2021, 34% din petrolul germanilor a venit din Rusia. Peste 50% din cărbunele ars de termocentralele și oțelăriile germane provine din Rusia.  De aceea, după cum scrie The Wall Street Journal, dependența energetică de Rusia lasă UE cu puține opțiuni de a sancționa Rusia dacă aceasta pornește din nou război contra Ucrainei.