Generația Y la muncă. Cât de pregătiți sunt? Cât de pregătiți suntem?

România nu este pregătită pentru Generația Y, pentru schimbările pe care aceasta le va aduce. Când Vladimir Sterescu, șeful furnizorului de soluții de outsourcing CGS, a rostit respectiva frază mi-am dat seama că mi-a oferit esența acestui text.

Întârzierea cu care reacționăm la mai toate provocările, de la cele de natură meteo („…iarna ne-a prins nepregătiți!“) la cele de natură economică („…criza ne-a surprins nepregătiți!…“) sau socială (începutul anului școlar, gripa aviară sau inundațiile) este binecunoscută și nu se făcea să ratăm tocmai acest capitol, poate cea mai importantă schimbare a momentului: trecerea Generației Y, a tinerilor născuți între 1980 și 2000, în postura de forță relevantă în societate, pe piața muncii, dar și în consum.

Intrarea năvalnică în lume a acestor tineri, cu urechile acoperite de căști, cu mobilele și cu hainele lor colorate, este acompaniată de alte modificări semnificative: declinul economiilor avansate, cu populații îmbătrânite, și creșterea economiilor emergente – țări tinere, cu sporuri demografice importante. Într-un cuvânt, deplasarea polilor economici ai lumii.

Teoria autorului acestui text este următoarea: Generația Y va schimba societatea umană la fel de profund, dacă nu cumva chiar mai mult decât au făcut-o generațiile anterioare. Una dintre cele mai importante schimbări la nivel social și cultural, cu largi ecouri în economie, a fost generată de o combinată dintre Generația Tăcută și Baby Boomers; sunt cei ce au scuturat tihnita lume de după cel de-al doilea război mondial, chiar prinsă în războiul rece.

Tinerii de atunci au început să cânte o muzică zgomotoasă, și-au pus straie înflorate și fuste scurte-scurte, au propovăduit amorul liber și pacea și egalitatea între oameni. Pe urmă au lepădat straiele înflorate și fustele scurte, au îmbrăcat costume corporate și au trasat o bunăstare care a ținut decenii și care a dus la căderea comunismului, dar care, în cele din urmă, a eșuat în crizele economice majore din preajma anului 2000 și din perioada 2008 – 2011.

Acum, din legătura „igrecilor“ cu internetul și tehnologia, din like-urile de pe social media, din ideile finanțate de Kickstarter și din tweeturi, din exemplele oferite de numărul uriaș de tineri sub 30 de ani îmbogățiți de ideile și de creativitatea lor tehnologică, din nonconformism și din frondă este pe cale să se nască o lume nouă; asta, desigur, dacă grupul acela de Generație Tăcută și Baby Boomers nu va arunca lumea într-un conflict armat și într-un soi de Ev Mediu Tehnologizat.

Până atunci, schimbările pe care Generația Y le va aduce pe piața muncii sunt subiectul zilei: în prezent tinerii reprezintă 36% din forța globală de muncă și peste numai zece ani ponderea lor va ajunge la 75%. Față de generațiile anterioare – Baby Boomers, cei născuți între 1946 și 1964, și Generația X (1965 – 1980) – „igrecii“ dovedesc o perspectivă diferită față de lume și viață, sunt dependenți de tehnologie, pun accent pe dezvoltarea personală, dar și pe timpul liber, se așteaptă ca angajatorii să dovedească responsabilite socială, sunt atenți la prestigiul companiei și la calitatea produselor și serviciilor oferite, sunt atrași de voluntariat și de cauzele sociale și sunt convinși de misiunea lor în viață. Pe de altă parte, veți descoperi, la o simplă căutare, o sumă de clișee repetate și tot repetate: că sunt leneși, egoiști și narcisiști, că nu sunt prea bine pregătiți sau că vor salarii mari chiar de la debutul în carieră.