„Generația mea este mult mai curioasă. Aspiră la foarte multe lucruri, doar că nu știe pe unde s-o ia”

O generație curioasă, dornică să descopere și să creeze, dar adesea nesigură în privința pașilor de urmat – așa se conturează portretul Gen Z făcut de Ilinca Oniciuc, student masterand la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

“Generația mea este mult mai curioasă. Eu așa o văd, în sensul că aspiră la foarte multe lucruri, doar că nu știe pe unde s-o ia, pentru că sunt atât de multe opțiuni. În același timp, nimeni nu spune ce să faci, cum să faci sau pe unde s-o iei, astfel încât să fii pe un drum clar. Ca student, ca tânăr, simți că ai nevoie de o direcție și ești foarte confuz la început. Cred totuși că generația mea își găsește propriul drum încet-încet, chiar dacă este cu multe suișuri și coborâșuri”, a spus Ilinca Oniciuc în cadrul ediției speciale a ZF Live organizată cu ocazia lansării suplimentului Gen Z student la Cluj.

Pentru Ilinca, care vine din Iași, decizia de a studia la Cluj a însemnat o alegere conștientă de a rupe un tipar: „Am vrut să schimb regiunea, zona, să văd cum e să ies din zona de confort. La un search pe internet, mi-am dorit foarte mult să ajung aici, conform materiilor de la facultate și a ceea ce se predă aici, dar și pentru nivelul de educație care există la Cluj. M-am gândit că ar fi o alegere foarte bună pentru mine.”

Ea susține că facultatea joacă un rol esențial în conturarea profilului, nu doar prin cunoștințele teoretice dobândite, ci mai ales prin modul în care te învăță să te raportezi la sine și la viitoarea carieră.

„Cel mai util lucru pe care l-am învățat la facultate a fost să mă las pe mine să explorez, să fiu creativă. Profesorii m-au învățat să ies din zona de confort, să fiu autentică și să-mi pun originalitatea la încercare”.

Acest tip de învățare, bazat pe încurajarea gândirii critice și a creativității, este esențial pentru o generație care caută nu doar un loc de muncă, ci și un context în care să poată contribui cu idei și soluții originale.

Discuția despre cât ar trebui să fie primul salariu este directă și realistă. Tinerii din Gen Z nu se mai feresc să spună de la început ce așteptări financiare au, iar pragul de „decență” nu mai este unul simbolic, ci calculat în funcție de costul vieții și de volumul de muncă depus.

“Pentru studenți, salariul, în general, pornește de la minimul pe economie și ajunge undeva la 3.000 de lei. Nu e chiar satisfăcător. Un bun start ar fi să pornești măcar de la 4.000 de lei net, la nivelul actual al prețurilor și ținând cont că și studenții muncesc 8 ore pe zi. Nu prea sunt opțiuni part-time, de 4-6 ore, așa că muncim la fel ca orice alt angajat”.

Lipsa flexibilității nu afectează doar confortul personal al studenților, ci și șansa lor de a acumula experiență practică încă din timpul studiilor.

Spre comparație, în alte piețe europene, internshipurile plătite, programele part-time sau formele de lucru de tip project-based sunt soluții care le oferă tinerilor oportunitatea de a-și dezvolta competențele fără a-și sacrifica performanța academică.

Într-un exercițiu de imaginație privind companiile unde și-ar dori să contribuie, Ilinca a ales Google ca reper global al creativității și inovației.

„Google este o mare aspirație, mai ales pe partea de marketing, unde e nevoie de multă creativitate. Din România m-aș gândi la Ciocolata Rom. Doar că, după părerea mea, nu are cel mai bun marketing. Mi-ar plăcea foarte mult să contribui eu, să vin cu idei noi. Nu e neapărat o critică, ci o completare, un adaos, ceva ce aș putea eu să fac ca să fie mai bine pentru ei.”