Generația cu Zoomul de gât: Cu cât mai mult timp la computer, cu atât mai bine

După ce ani la rând părinții le-au atras atenția copiilor să reducă timpul petrecut în fața ecranelor, deodată, din martie 2020 începând, paradigma s-a schimbat. Cu cât mai mult timp la computer, cu atât mai bine, pentru că asta înseamnă urmărit lecții, participat la cursuri, făcut teme și, în final, performanță școlară. Cum să gestionezi o asemenea schimbare fără să te afli în miezul unui paradox de dimensiuni astronomice?

Business Magazin a luat la întrebări fondatorii a cinci afaceri din zona de educație și cu un director de grădiniță despre provocările, schimbările și bătăile de cap ale ultimului an și jumătate. Ei vorbesc despre ce a fost bine și ce a fost rău în tot acest timp, despre ce poate fi păstrat și ce trebuie neapărat recuperat, dar și despre necunoscutul care li se așterne în față, odată cu un nou an școlar.

1. „Cum să faci educație online la preșcolari?”

Ileana Ionescu este director la grădinița Scufița Roșie, aflată undeva între parcurile Tineretului și Carol din București, lângă Colegiul Gheorghe Șincai. A revenit în sistemul educațional după un „ocol” de nouă ani în industria de publicitate. După absolvirea facultății, a început să lucreze ca translator și a găsit un job la Școala Lauder-Reut din București.

Unul dintre elevii ei era fiul unui manager din cadrul News Outdoor România, denumirea anterioară a actualei Getica OOH, una dintre cele mai mari companii care administrează panouri publicitare din România. El i-a propus să lucreze în publicitate, iar Ileana a acceptat. A început ca asistent de manager, apoi a ajuns să fie coordonator de echipă, pentru ca, mai târziu, să urce pe treapta profesională.

„După ce au venit cei doi copii în viața mea, am ales să schimb macazul și să revin la domeniul educației. Îmi place mai mult la catedră, îmi place să fiu în mijlocul copiilor”, spune Ileana Ionescu.

Așa că, în octombrie 2012, a revenit în învățământul privat, pe un post într-o grădiniță. Mai târziu, a ajuns director la grădinița de stat Scufița Roșie, de care recunoaște că se ferise, fiind văzută ca o instituție dificil de gestionat. A reușit însă să transforme totul acolo și să aibă în grijă 210 copii și 27 de angajați, dintre care 15 sunt profesori. Ajunsese în punctul în care totul sau măcar aproape totul era previzibil pentru Ileana și pentru copiii de care este responsabilă. Până într-o zi.

„Pe 11 martie 2020, ne-am trezit că trebuie să stăm acasă. Cum să faci educație online la preșcolari?” a fost întrebarea pe care și-a pus-o atunci.

Avantajul a fost însă, spune Ileana, că media de vârstă a celor 15 cadre didactice de la grădinița Scufița Roșie este de 26 de ani, astfel că deschiderea către mediul digital este mare.

„În prima noastră întâlnire pe Zoom, am încercat să stabilim ce și cum să facem. Colegele mele au început apoi să se filmeze făcând diverse activități educaționale și să trimită filmulețele către copii, au început să facă proiecte de lecții interactive, s-au adaptat repede.”

Parteneriatul pedagogic cu părinții a fost una dintre condițiile-cheie pentru ca lucrurile să decurgă normal. Iar părinții au înțeles și au (re)învățat să se joace cu cei mici, să deseneze, să facă tot felul de activități care, până atunci, căzuseră doar în sarcina grădiniței.

„După o lună, copiii de patru ani știau deja să-și deschidă microfoanele, să ne arate imagini pe ecran. Cu cei mai mici, de trei ani, am făcut lecții mai mult practice – mișcare fizică, lecții de gătit. Copilul gătea, iar computerul era poziționat undeva în preajmă, astfel încât noi să-l vedem.”

Ileana și colegii ei au făcut ore de zumba online cu copiii, dar și cu părinții, s-au filmat făcându-și patul, spălându-se pe dinți în același timp sau pieptănându-se.

„Copiii ne-au văzut în mediul nostru, au văzut că și noi stăm în training acasă, iar asta ne-a apropiat. Ca teme, au avut, printre altele, de descris ce au frigider, de făcut parada modei în hainele părinților. Seara, citeam împreună povești, ele nu au lipsit nici din online. A fost distractiv”, spune Ileana Ionescu.

Pentru a gândi și a pune în practică toate aceste idei de educare online pentru copiii de grădiniță, directoarea de la Scufița Roșie spune că experiența din multinațională a ajutat-o foarte mult, pentru că astfel a știut cum să comunice cu echipa. Din ianuarie 2021, copiii și profesorii s-au revăzut față în față, în sistem hibrid, venind prin rotație la grădiniță. Ce s-a schimbat între cei mici după acest an de transformare?

„Seria aceasta de copii este una independentă, va fi o generație cu voce, o generație care știe ce vrea”, crede Ileana.

Măsurile adoptate pe repede-înainte când pandemia a lovit cel mai puternic nu vor fi cu totul date la o parte, spunea ea, pentru că multe s-au dovedit a fi eficiente. De pildă, ședințele cu părinții se vor desfășura în continuare în mediul online, la fel cum și serbările vor fi filmate și transmise ulterior părinților.

„Continuăm cu activitățile educative, așa că am cumpărat jucării interactive. Vom avea și un podcast începând cu luna septembrie, unde copiii și părinții vor povesti diverse lucruri, de pildă ce vor să devină sau ce voiau să devină când erau mici.”

În timpul pandemiei, instrumentele și echipamentele pentru a se adapta digitalizării au fost cumpărate cu sprijinul asociației părinților, cu sponsorizări și donații, iar cei mici au avut toți acces la clasele online cu ajutorul telefoanelor mobile sau al computerelor. O mână de ajutor a venit și de la Edu Networks, o alianță formată din nouă ONG-uri care lucrează împreună pentru a încuraja alfabetizarea copiilor. Scopul este ca niciun elev să nu termine clasa a patra fără să știe să scrie și să citească.

„Ca rezultat, în perioada învățării online, am reușit performanța ca 90% dintre profesori să urmeze module avansate de formare a competențelor digitale pe care să le aplice la clasă”, spune Ileana Ionescu.

2. Outside the box

„Pentru noi tehnologia a fost un canal foarte util de comunicare, fără de care probabil proiectul Rubik nu ar fi continuat. Am ales să construim experiențe de învățare care să nu încarce excesiv programul copiilor și am gândit această trecere din mai multe perspective – întâlnirile de status, cursurile, dar am lăsat loc și pentru copii să vină cu propuneri în atelierele pe care ei le facilitează pentru comunitate”, povestește Luiza Apostu, cea care, în noiembrie 2019, a fondat Rubik School, adică o școală cu un model de învățare autodirijată cu instrumente agile.

Tocmai agilitatea și flexibilitatea programului au fost punctele forte în gestionarea crizei Covid-19, fiecare copil având libertatea de a-și alege experiențele la care să participe. Un plus pentru tranziția în online a fost și faptul că majoritatea copiilor din comunitatea Rubik au competențe digitale, de la cum să folosească un device și până la programare.

„Cea mai importantă schimbare a fost să ne mutăm cu totul pe online încă din prima zi de lockdown. Am mutat tot conținutul pe o platformă de învățare online pe care am adaptat-o nevoilor noastre și am dus cât mai multe experiențe și instrumente folosite în spațiul fizic. Astfel am creat un nou produs, pe care l-am extins pentru copiii din toată țara: Rubik Online.”

Luiza Apostu și echipa ei au adus mentori pasionați și specialiști în ceea ce fac, au diversificat mult paleta experiențelor și a domeniilor de învățare, astfel că acum sunt peste 25 de domenii dintre care copiii pot alege, au extins categoria de vârstă căreia Rubik se adresează (5-14 ani), s-au extins către copiii din toată țara și au creat proiecte în comunități defavorizate cu ajutorul unor finanțări obținute.

„Toate aceste schimbări agile ne-au ajutat nu doar să supraviețuim, ci și să creionăm un nou produs la care nu ne gândeam înainte de pandemie și să putem, după mai bine de un an și jumătate, să ne redeschidem și offline din septembrie 2021.”

De trei ori pe săptămână, profesorii de la Rubik School și elevii lor se întâlnesc online și povestesc, împărtășesc, iau pulsul. Mentorii specializați susțin cursuri online de o oră pe teme care, anterior, nu erau exploatate, precum modelare 3D, computer science, matematică, artă sau benzi desenate, emoții.

„Am primit feedback foarte bun de la copii pe cursuri și cu siguranță vom păstra tematicile și în anii viitori. Au funcționat foarte bine experimentele, învățarea pe proiect și faptul că fiecare copil a putut să își aleagă traseul de învățare.”

Atelierele ținute de copii sunt o altă descoperire pe care au integrat-o în online și care a funcționat foarte bine. Copiii s-au arătat dornici să împărtășească cu colegii lor ceea ce știu, să îi învețe lucruri noi, ei dezvoltându-și la rândul lor autonomia, responsabilitatea, abilitatea de a se structura, încrederea în sine.

„Copiii s-au adaptat repede la online, îndrăznesc să spun că mai repede decât adulții care le facilitau procesele de învățare. Într-adevăr, a fi în online presupune un efort mai mare, să scoți din pălărie instrumente, jocuri și resurse care să creeze dinamică și să îi țină focusați, implicați în procesul de învățare. Online-ul ne-a provocat să fim mai jucăuși, să gândim outside the box, să ajungem la ei mai departe de ecran și chiar să fie o conexiune.”

Faptul că s-au demarat tot mai multe traininguri pe zona de digitalizare și formare a profesorilor a ajutat mult, crede Luiza Apostu. Totuși, revenirea și la formula offline începând cu luna septembrie nu poate să fie decât un lucru bun. Fără a renunța complet la spațiul virtual.

„Ne-am propus să continuăm Rubik Online pentru că vedem o nevoie reală de a duce programul nostru în orașe în care nu există o piață diversă a serviciilor educaționale și a existat această cerere expres din partea părinților de a continua Rubik Online”, spune Luiza Apostu.

3. „Cum puteam preda înainte fără instrumentele din online?”

Academia Micilor Developeri este o școală de IT pe care antreprenorii Costin Pietraru și Oana Manga au pornit-o în 2013, cu scopul de a face din cei mici adevărați programatori. Digitalul nu a fost așadar o problemă pentru ei atunci când a venit pandemia, deși cursurile în format online le-au înlocuit pe cele din sala de clasă.

„Am transformat orele de curs din format fizic în format online. Adulții au ajuns, cu această ocazie, la nivelul de înțelegere a mediului online la care copiii se aflau deja de mult timp și pentru care erau pregătiți”, spune Costin Pietraru.

S-a dovedit că învățarea online este eficientă, că barierele teritoriale nu mai reprezintă adevărate limite și că e-learningul, folosit aproape deloc anterior pentru categoriile mici de vârstă, este o opțiune foarte bună.

„Toate cursurile noastre aveau materialele necesare predării în format digital, așa că trecerea spre predarea online s-a făcut firesc și fără efort. Părinții și copiii au răspuns extraordinar de rapid acestei provocări, iar internetul și tehnologia au ajutat la realizarea unei tranziții rapide și ușoare. La mai mult de un an după schimbarea formatului, ne întrebăm cum puteam preda înainte fără instrumentele de care beneficiem astăzi în mediul online. Tranziția era inevitabilă, iar pandemia a făcut ca trecerea să fie necesară și firească.”

Iar efectele se văd. În primele trei luni 2021, numărul copiilor care participă la cursurile Academiei Micilor Developeri s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2020, întrucât, prin predare online, copiii și părinții nu mai sunt limitați de nevoia proximității față de centrele educaționale. Cursurile sunt doar la un click distanță, simplificând-se, astfel, logistica aducerii copiilor la cursuri și eliminându-se timpul petrecut în trafic.

De altfel, cursurile de programare software se pretează bine la predarea online, întrucât fiecare copil, fie că este în propria cameră sau în sala de curs, lucrează la un calculator individual. Prin urmare, planul celor doi fondatori ai Academiei Micilor Developeri este ca, în toamnă, să redeschidă doar una dintre cele patru spații fizice, în vreme ce 80% dintre cursuri se vor desfășura online.

În prezent, 700 de copii sunt înscriși și participă constant la cursurile online pe termen lung ale Academiei Micilor Developeri, pentru a învăța programare software. De asemenea, 400 de copii din întreaga țară și din diaspora (Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda, Belgia) participă la workshopurile gratuite pe care școala le susține lunar, pentru a promova predarea disciplinei de computer science. Misiunea academiei și a părinților este de a transforma copiii din consumatori de tehnologie, în viitori creatori de tehnologie.

„Sistemelor publice de educație, adică școlilor, le este greu să iasă din paradigma tradițională de organizare și predare, în timp ce tehnologia avansează și se schimbă rapid, de la an la an. Copiii deja sunt obișnuiți să învețe din mai multe surse – tutoriale online, de exemplu – astfel, cu ajutorul social media, s-a liberalizat predarea, orice specialist sau pasionat de un domeniu poate transmite informații în formate interactive și interesante, folosind internetul”, spune Costin Pietraru.

Dar sistemul public mai are nevoie de timp ca să accepte și să se conformeze.

4. Granturile, barca de salvare

Pentru Ion Neculai, fondatorul eematico, un proiect pornit de la ideea unor cursuri de bricolaj pentru copii, cel mai greu lucru a fost să închidă complet activitatea și să treacă majoritatea echipei în concediu fără plată. Inactivitatea a fost însă de scurtă durată, pentru că antreprenorul a ales să dezvolte activități online, bazate pe kituri de materiale educaționale ce urmau să fie livrate acasă.

„În paralel, am încercat să creăm conținut gratuit – tutoriale video – pentru părinții și copiii închiși în case, proiect susținut voluntar chiar de colegii noștri care nu mai aveau un venit financiar. Am aplicat la toate fondurile care ne-au ieșit în cale și am căutat înțelegere la toți partenerii noștri reușind să obținem amânări și chiar anulări de datorii”, își amintește Ion Neculai.

Ion Neculai, de profesie arhitect, a învățat din propria experiență cu elevii că, pe lângă teoria predată în școli, copiii au nevoie de detalii mai minuțioase despre meseriile pe care vor să le urmeze, dar, mai ales, au nevoie de exemple practice, tangibile, au nevoie de învățare prin joacă. Așa a ajuns să fondeze eematico, unde se predau cursuri în care copiii construiesc, planifică și, în final, se distrează.

„Cel mai de impact lucru pe care l-am făcut a fost dezvoltarea activităților online bazate pe kituri de jucării educaționale. Ne-au permis să rămânem prezenți în atenția părinților, să le fim de ajutor, să ne creștem audiența și, nu în ultimul rând, să avem un proiect care să fie interesant pentru granturile la care am aplicat. Cel mai bun lucru pe care l-am făcut a fost să aplicăm la granturi, inclusiv cele ale statului, care ne-au permis să ne menținem pe linia de plutire.”

O mișcare inspirată a fost menținerea taberelor pe care le organiza și care au ajutat ca eematico să aibă activitate vara. Cel mai neinspirat lucru, pe de altă parte…

„… a fost să încercăm niște activități online în care să folosim resursele materiale ale părinților – tutoriale pentru activități care să se bazeze pe ce au oamenii pe acasă. A fost greu să găsim lucruri care să se regăsească în fiecare casă și asta a generat frustrări, fie deoarece nu aveau, fie deoarece erau nevoiți să se ducă la cumpărături. Am sistat foarte rapid acea idee.”

Cel mai bine au funcționat însă activitățile online Steam cu kituri de jucării educaționale trimise acasă. Copiii și părinții au avut o soluție completă de învățare complementară și distracție educativă – tutoriale, materiale și activități pe calculator. Mai mult, acest tip de activități a permis echipei de la eematico să ajungă și în locuri în care până atunci nu avea acces din motive logistice, mai exact în alte orașe din România. S-a deschis astfel o perspectivă pe care cei de la eematico au de gând să o dezvolte.

„Cu siguranță a fost o perioadă de scădere pentru noi ca organizație. Era și firesc să fie așa, dat fiind că practic trecem la un cu totul alt model de a face lucrurile.

În ceea ce privește adaptarea copiilor, putem spune că am sesizat o mare flexibilitate a acestora și o reașezare în noi modele de lucru și strategii de adaptare. Acest lucru nu înseamnă însă că le-a fost bine. Multe strategii au fost de supraviețuire și generate de absența unor alternative. Cu siguranță,  desfășurarea exclusiv online a procesului educațional nu este o soluție pe termen lung”, crede Ion Neculai.

Însă online-ul ofertă avantajul unor experiențe mult mai diverse și accesul la informații mai de actualitate, așa că va deveni o componentă în procesul educațional, în ce fel și în ce cantitate urmând a fi determinat în anii care vin.

Acum, în fața unui nou an școlar, Ion Neculai spune că anii care vin vor fi unii de căutare și implementare a lucrurilor învățate în perioada pandemiei.

„De aceea, ne pregătim cu mare grijă pentru a nu ne expune unor noi șocuri. Vom încerca să reluăm niște activități cu prezență fizică, dar strategic vom continua să dezvoltăm eematico Steam Kits, soluția noastră online, deoarece credem în beneficiile ei, ca produs de educație inovativ și ca mijloc de extindere a zonei noastre de prezență, dincolo de București.”

Revenirea la formula din 2019 nu este văzută ca o soluție reală, deoarece nu mai există mijloacele financiare necesare, așa că temerile privind viitorul și un posibil nou lockdown stau la colț.

5. Online versus offline

KEN Academy este un program de educație antreprenorială și financiară pentru copii pe care Carmen Iorgulescu și Liviu Lepădatu l-au gândit în 2012 și l-au deschis în ianuarie 2013. Programul se desfășoară pe parcursul unui an școlar, iar cursurile sunt dedicate copiilor cu vârste între 7 și 13 ani. Cursurile sunt predate de freelanceri și antreprenori, care au experiență de business, dar și de comunicare.

„Pandemia a însemnat pentru noi intrarea în mediul online. Dacă până în acel moment susțineam doar cursuri offline, a trebuit să ne adaptăm unei situații noi, complet necunoscute. Activitățile și jocurile offline s-au transformat în provocări în mediul online. Este mult mai greu să păstrăm atenția copiilor atunci când ne desparte un ecran, însă dinamica și implicarea copiilor poate fi realizată prin tehnici specifice – activități interactive, împărțirea pe echipe în camere de lucru, activități motrice, quizuri”, spune Carmen Iorgulescu.

Întâi de toate, echipa de la KEN Academy a trebuit să adapteze curriculumul derulat în mediul offline pentru mediul online. A schimbat abordarea, metodele și instrumentele de lucru, astfel încât să păstreze totuși componenta practică, experiențială a cursului. Mai departe, a dezvoltat un program educațional oferit gratuit pentru părinți și copii – DIY Education – ca să depășească mai ușor și eficient perioada de lockdown. Au dezvoltat totodată de la zero un program de educație antreprenorială și financiară dedicat mediului online, cu subiecte, structură și metodologie pentru mediul de învățare virtual.

„Deși am fost inițial neîncrezătoare, construirea și implementarea unui curriculum complet dedicat pentru mediul virtual funcționează foarte bine în cazul unui curs opțional. Copiii care au participat în programul KEN online au atins rezultate educaționale bune, s-au creat chiar și prietenii, deși copiii și profesorii nu se întâlniseră niciodată face-to-face.”

Schema cea mai puțin eficientă este însă cea hibridă, în care o parte dintre copii sunt în clasă și o parte în mediul online, deoarece tehnicile de predare sunt complet diferite în offline față de online, iar digitalizarea și tehnologia nu sunt adecvate, crede Carmen Iorgulescu.

„Cuvântul anului trecut a fost «adaptabilitate», iar acest lucru a venit la pachet cu digitalizarea, care ne-a ajutat, cu siguranță. Și, în special, ne-a dat imboldul de care aveam nevoie pentru a ieși din București. Prin intermediul cursurilor online am reușit să ajungem în întreagă țară și chiar internațional, lucru care înainte de pandemie, deși posibil, îl amânam în ciuda solicitărilor. Prin urmare, am decis să continuăm programele și modulele online și în perioada următoare. Au devenit parte din KEN Academy.”

Copiii au fost cei care s-au adaptat cel mai repede, cel mai bine și cel mai ușor, fiind o generație care s-a născut în epoca digitală, astfel că totul este destul de natural pentru ei. Totuși, constatarea este că timpul de atenție este mai scăzut online, deoarece există tentația de a face și altceva în afară de a asculta informațiile sau de a participa la activitățile comune.

„Întâmpinăm noul an școlar cu speranța de a rămâne în mediul offline, deoarece copiii au nevoie, pentru buna lor dezvoltare intelectuală, dar mai ales emoțională, de comunicare și interacțiune directă unii cu ceilalți.”

Printre problemele care pot apărea pe termen lung atunci când învățarea se petrece exclusiv în mediul online, consideră Carmen Iorgulescu, se numără scăderea apetenței pentru învățare, scăderea capacității de concentrare, însingurarea, depresia, scăderea încrederii în sine.

„La KEN Academy, fiind un program educațional opțional, cu întâlnire o dată pe săptămână, noul an școlar va continua cu programe atât online, cât și offline.”

Programul online este special construit pentru acest mediu de învățare, atât din punct de vedere al curriculumului, cât și ca metode de predare, iar cel offline este adaptat nevoilor copiilor de a interacționa între ei cât mai mult, de a comunica și a-și susține ideile, de a învăța experiențial, de a construi și implementa proiecte antreprenoriale reale, de a se conecta cu alți copii, specialiști sau tineri antreprenori.

6. Educație în format video

Pentru un business ca Școala IT, s-ar crede că învățarea în digital nu poate veni cu mari provocări. Și totuși, când schimbarea apare de pe o zi pe alta, lucrurile se complică.

„În prima etapă, am trecut printr-o perioadă de neclaritate, lipsind complet predicția pe termen mediu. Ce s-a clarificat repede a fost faptul că nu va fi nicio predicție. Așa că a fost nevoie de decizii rapide, mai curajoase, fiind vorba de ceva ce nu mai fusese testat nicăieri”, rememorează Cristian Lăcraru, fondatorul programului educațional Școala IT, prin care profesori de IT merg în mai multe școli private din București pentru a ține cursuri de programare și robotică.

Când pandemia a închis școlile, el și colegii lui s-au pus în locul elevilor, pentru a înțelege ce simt ei, apoi au testat mai multe platforme de predare online, fiind interesați în primul rând de instrumentele pe care le puneau la dispoziție – separarea pe grupuri de lucru, notițe pe ecran, interacțiune.

„A fost nevoie de achiziționarea unor echipamente noi, având nevoie de camere web dedicate, microfoane, stative, lumini, tablete grafice, chroma. Conținutul lecțiilor a fost modificat, iar modul de predare s-a schimbat. Nu sunt lucruri ușor de realizat, dar au fost necesare.”

Dotările tehnice au fost una dintre cele mai bune schimbări, pentru că au făcut ca totul să fie mai fluent pentru mediul online. Pe de altă parte, alegerea unei platforme de predare s-a dovedit a fi cea mai grea sarcină, fiind și etapa care a consumat cel mai mult timp.

„Unele platforme erau simplu de utilizat, dar cu puține funcții, altele depășeau cu mult nevoile noastre, dar erau mai dificil de gestionat, mai ales dacă nu mai lucraseși cu ele până atunci.”

Explicațiile video au funcționat cel mai bine și au dus la o înțelegere mai ușoară, așa că antreprenorul de la Școala IT se gândește să păstreze această componentă chiar și atunci când va relua predarea în clasă.

„Tehnologia a ajutat enorm, asta și pentru că noi lucrăm cu multă tehnologie de mulți ani. Am avut însă probleme cu tehnologia din celălalt capăt, al elevilor. Asta s-a întâmplat și pentru că nu au fost pregătiți pentru o astfel de situație, iar uneori camera web nu filmează clar, microfonul nu captează sunetul dacă nu vorbești în direcția lui, camera web integrată nu permite vizualizarea unui caiet, a unei lucrări.”

Per total, perioada din martie 2021 până acum a fost una extrem de dificilă, dar nu imposibil de gestionat. Mânat de context, Cristian Lăcraru a conceput prototipul unui robot care îi ajută pe profesori să predea simultan copiilor din clasă și celor de acasă. Roboțelul se numește Mirai și este disponibil în două variante, Basic și Premium, în funcție de dotări.

„Elevii au dat un feedback mai detaliat, au fost foarte deschiși și au cerut mereu lucrurile de care aveau nevoie, indiferent că era vorba de o imagine mai clară a tablei sau de repetarea a patra sau a cincea oară a unei explicații. Această comunicare a ajutat mult procesul de predare și de învățare”, spune Cristian Lăcraru.

Între timp, el și echipa de la Școala IT s-au pregătit pentru trecerea în online sau în format hibrid, deși preferă în continuarea varianta orelor din clase.

„Nu mai văd un risc la acest moment. Varianta câștigătoare ar fi să revenim cu toții la școală și să folosim la maximum tehnologiile de acum și metodele noi de predare, testate și perfecționate un an de zile.”

Un obiectiv pentru 2035

Sub coordonarea a nouă organizații non-profit, Edu Networks a demarat un program național pentru transformarea educației din România care vizează 586 de cadre didactice active în școli din Capitală și din împrejurimi. La nivel național, din program fac parte 114 unități școlare, iar scopul este ca, până în 2035, sistemul educațional din România să fie printre primele zece din Europa.

„În ultimul an, unu din trei copii din întreaga lume a rămas în afara sistemului de școlarizare din cauza pandemiei globale. Conform testelor PISA, în țara noastră, 42% dintre copiii de 15 ani se confruntă cu analfabetismul funcțional. În acest context, Programul Național pentru Transformarea Educației din România are ca scop aducerea școlilor la standarde ridicate de digitalizare, micșorarea decalajelor de literație pentru elevi și dezvoltarea gândirii critice a acestora, dar și dezvoltarea abilităților de management școlar pentru directorii acestor unități”, spun reprezentanții Edu Networks.

În clusterul București-Ilfov, unul din cele nouă clustere de la nivel național, sunt înscrise 14 școli, iar pe durata celor patru ani, cât sunt implicate în programul Edu Networks, primesc susținere pentru a se dezvolta.

Școlile implicate în Programul Național pentru Transformarea Educației parcurg Pilonul de Educație Digitală pentru a facilita tranziția către digitalizare. Profesorii, în egală măsură, învață cum să utilizeze cât mai eficient instrumentele digitale. Fiecare școală trece printr-un proces de evaluare, pentru a fi stabilit corect nivelul de digitalizare și pentru a primi sprijinul de care are nevoie pentru îmbunătățirea nivelului competențelor digitale ale profesorilor, dar și ale elevilor. 

În clusterul București – Ilfov, evaluarea nivelului de digitalizare s-a făcut pentru nouă școli și 280 de cadre didactice, iar 116 profesori au participat și la ateliere de pedagogie digitală.

În cazul școlilor din București și Ilfov, în lunile martie – iunie 2020 gradul de participare a elevilor la școala online era de 77%. Ca urmare a parcurgerii Pilonului de Educație Digitală, în perioada septembrie 2020 – ianuarie 2021, gradul de participare a elevilor la școala online a crescut până la 91%.

Din Edu Networks fac parte Fundația Noi Orizonturi, Asociația OvidiuRo, Asociația InfinitEdu, Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice România (ALSDGC), Teach for Romania, Finnish Teacher Training Center, Școala de Valori, Romanian Business Leaders (RBL), iar programul este coordonat de către Asociația pentru Valori în Educație (AVE).

10 măsuri pe care le-au luat antreprenorii cu afaceri în domeniul educației pe perioada pandemiei:

► au adaptat curriculumul derulat în mediul offline pentru cel online

► au achiziționat echipamente pentru noile metode de predare

► au diversificat paleta de experiențe și domenii de învățare

► au investit în pregătirea profesorilor pentru noul format de predare

► au creat conținut gratuit – tutoriale video – pentru părinții și copiii închiși în case

► au recrutat profesori, mentori și specialiști de peste tot din țară, nemaifiind limitați geografic

► au optimizat cheltuielile legate de spațiile fizice

► au aplicat la fonduri care să le ofere finanțare

► au solicitat amânări la plată și chiar anulări de datorii

► au dezvoltat metode de învățare special pentru predarea în mediul virtual sau în format hibrid, eliminând interacțiunea fizică