Gala Women in Power, 2026: Cum se transformă presiunea în claritate, forță și impact

Trăim într-o lume în care presiunea nu mai este o excepție. Este contextul. Este aerul pe care îl respirăm în business, în societate, în viața personală. Care sunt tehnicile la care apelează liderii din business pentru a face față presiunii și care SUNT principalele surse de presiune din viața lor?

Lalele și alte flori de primăvară, pentru a respecta dress code-ul evenimentului (spring vibes), muzică și cea mai mare densitate de doamne puternice din mediul de afaceri sunt doar câteva dintre reperele celei mai recente ediții a galei Women in Power. Evenimentul, desfășurat anul acesta la final de martie, este asociat cu catalogul 100 cele mai puternice femei de afaceri, proiect ajuns anul acesta la a 15-a ediție.

La debutul galei, Holy Molly a susținut un moment artistic, iar evenimentul a continuat cu discuțiile din panel, moderat de Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarul Financiar și BUSINESS Magazin, și Ioana Matei, editor-șef al BUSINESS Magazin. Întrebarea aparent simplă – „Dacă ai putea da timpul înapoi, ce ai schimba?” – scoate la iveală nu doar regrete sau oportunități ratate, ci mai ales felul în care liderii își înțeleg propriul parcurs profesional. Dincolo de răspunsuri punctuale, invitații la discuțiile în panel conturează câteva teme recurente: tentația unor drumuri alternative, asumarea riscului și, mai ales, nevoia de autenticitate într-un mediu profesional tot mai presant.

Pentru Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România, răspunsul vine cu o doză de ironie și realism. Deși a fost avertizată încă din copilărie că, dacă nu învață, „va ajunge în agricultură”, parcursul ei profesional a dus-o exact în acest domeniu. Cu toate acestea, nu ar schimba neapărat direcția, deși recunoaște o atracție pentru o zonă complet diferită: „chiar dacă sunt om de cifre (…), mi-aș fi dorit să lucrez într-un domeniu creativ.”

În contrast, Cosmin Curticăpean, CEO și fondator al Lendox, nu lasă loc de îndoială: ar face exact același lucru. Antreprenor încă din primul an de facultate, el descrie o traiectorie construită exclusiv pe inițiativă proprie și pe o toleranță ridicată la risc. „Toată viața mea n-am fost niciodată angajat”, spune el, explicând că această alegere ține și de structura sa personală, formată inclusiv prin sporturi care implică risc. În viziunea sa, incertitudinea nu este un obstacol, ci un mediu natural în care performanța devine posibilă.

Petruș Stuparu, Partner, Trend Consult merge într-o direcție diferită, declarând deschis: „Actor. Îmi place drama, îmi place să simți că trăiești”. Dincolo de nuanța personală, ideea centrală pe care o dezvoltă este legată de rolurile pe care oamenii le joacă în organizații. Tot el atrage atenția asupra diferenței dintre autenticitate și „mască”, sugerând că distanța dintre cine ești acasă și cine ești la birou poate deveni obositoare: „bucata asta de mască și depărtatul de autenticitate te obosește foarte tare”. În opinia sa, liderii care reușesc să fie consecvenți cu propria identitate – chiar și atunci când acest lucru înseamnă să spună lucruri incomode – construiesc relații mai sănătoase în organizații. El subliniază și faptul că autenticitatea nu ține de gen, ci de maturitate personală: atât bărbații, cât și femeile sunt supuși unor presiuni sociale diferite, dar la fel de puternice. Tema presiunii este reluată în discuția despre mediul corporatist, descris ca un spațiu în care așteptările – reale sau imaginare – pot deveni copleșitoare. Pe lângă presiunile interne, participanții evidențiază influența social media, care creează standarde nerealiste despre „perfecțiune”, fie că este vorba despre carieră, familie sau stil de viață. În acest context, comparația constantă devine o sursă suplimentară de stres, iar echilibrul personal devine din ce în ce mai dificil de menținut.

Revenind la tema autenticității, Monalisa Ungureanu susține că aceasta este esențială, chiar dacă nu este întotdeauna ușor de susținut în mediul corporatist. Ea își descrie stilul ca fiind direct, bazat pe asumare și transparență: „eu spun lucrurilor pe nume (…) spun și fricile mele”. Experiența sa arată însă că adaptarea la cultura organizațională poate presupune compromisuri, mai ales pentru cineva venit din antreprenoriat. Cu toate acestea, concluzia ei este clară: lipsa autenticității duce, în timp, la o ruptură interioară.

Autenticitatea apare ca un punct central în construcția relațiilor profesionale. Roxana Jouni, director general, SIAD România, subliniază că aceasta „este singura cale care ne ajută să creăm legături reale în corporații”, într-un context în care nimeni nu performează izolat. În opinia sa, lipsa autenticității erodează încrederea – un element esențial pentru echipele performante. Ideea este completată de convingerea că nu există o separare reală între „cine ești la job” și „cine ești acasă”, ci mai degrabă o continuitate care definește liderul în ansamblu.

Ioana Gheorghiade, Chief Risk Officer, BCR

„Cred că presiunea devine un mod de a funcționa. Sunt momente în care simți că este prea mult și atunci trebuie să faci un pas în spate, să spui stop. Este o limită care trebuie să o impui.”

Cosmina Marinescu, CEO, KRUK România

„În canotaj, cred că de departe cel mai important aspect este legat de echilibru. În barca de canotaj, aveam locul numărul unu, rolul meu fiind de a ține barca în echilibru. A fost predestinat, pentru că este practic lucrul la care în momentul de față țin foarte mult: în primul rând de a avea eu echilibru, pentru a reuși să-i echilibrez și pe ceilalți.”

Irina Cristescu, General Manager, XTB România

„Doamnele în general trebuie să gestioneze în viața lor de zi cu zi roluri multiple și diferite. Asta le face să fie capabile de gândire critică, să fie capabile să ia decizii rapide în situații critice – un lucru esențial în investiții.” 

Alina Bistreanu, CEO, Optical Investment Group

„Înainte de titluri și roluri, suntem oameni și simțim cu toții în fiecare zi presiune, oboseală, disconfort și totuși reușim să mergem mai departe. Despre asta este vorba: să reușești să mergi mai departe și să nu uiți că nu ești singur în drumul acesta, că ai oameni alături de tine, așa cum am și eu în această seară. Premiul acesta este despre și pentru oamenii care îmi sunt alături în fiecare zi.”

Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania

„Echilibrul personal, necesar pentru a face față presiunii, l-aș numi un fel de dans între rigoare și suflet. Un dans între disciplină și curaj, între claritate și acea scânteie pe care, odată ce o identificăm, este cel mai mare potențator al construcției de viitor.”

Hannelore Valkanov, CEO, Syswin Solution

„Sunt puține doamne în tehnologie. Domeniile în care lucrăm au nivel industrial de producție și întâlnim doar bărbați. De exemplu în domeniul agriculturii de precizie sunt foarte puține doamne. În celelalte domenii industriale în care activez nu am avut ocazia să întâlnesc multe doamne.”

Elena Ungureanu, Country Manager, Visa România

„Nu există presiune care să nu poată fi amânată, astfel încât să iei cea mai bună decizie. Numeri până la trei, după care încerci să dai un răspuns. Amâni puțin momentul în care iei o decizie, pentru că ai foarte multe de analizat.”

Tatiana Popescu, CofondatoARE, Quadra Casa 

„În momentul de față mi se pare că este mai complicat să fii mamă decât antreprenor. Copiii au nevoie de mine permanent. Ca antreprenor ai luat niște decizii – bune, rele, nu contează cât costă. În schimb, în educația copiilor contează absolut orice faci, în fiecare zi. Cea mai mare presiune se leagă de rolul meu de mamă.”

Petruș Stuparu, Partner, Trend Consult

„Dacă ai ajuns la pace cu tine și crezi că ești suficient, indiferent că ești bărbat sau femeie, o să te accepți așa cum ești. Problema este că social media îți arată constant ce ar trebui să fii și încă nu ești – mama perfectă, liderul perfect, antreprenorul perfect.”

Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii România

„Este bine să fii tu, pentru că dacă nu ești tu ajungi să te sperii de tine. Eu spun lucrurilor pe nume, îmi spun și fricile și lucrurile care poate sunt greu de acceptat, dar astea sunt realitățile pe care trebuie să le privim cu demnitate.”

Roxana Jouni, Director General, SIAD România

„Autenticitatea este singura cale care ne ajută să creăm legături reale în organizații. Nu reușim să facem lucrurile de unii singuri, suntem parte din echipe mari, complexe, cu oameni care au experiențe diferite de viață și profesionale. Dacă nu suntem autentici, nu atingem acel prag de încredere necesar pentru a construi echipe performante. Din punctul meu de vedere, nu există cineva care performează la job și altcineva acasă.”

Cosmin Curticăpean, CEO și fondator, Lendox

„Femeile au o abilitate extraordinară să identifice rapid unde sunt punctele slabe ale interlocutorului. Este o chestiune nativă. Noi, de multe ori, înghițim gălușca. În schimb, când vine vorba de aplicarea logicii, bărbații tind să o facă mai structurat.”

Presiunea ca mod de viață, catalizator sau amenințare

Primul premiu al galei a fost acordat Ioanei Gheorghiade, Chief Risk Officer, BCR, care și-a amintit că, în urmă cu 15 ani, s-a numărat printre premianții BUSINESS Magazin la gala „100 tineri manageri de top”. Despre presiune, reprezentanta BCR spune că, în cadrul departamentului pe care îl coordonează, aceasta este intrinsecă. „Este o zonă în care se adună, de obicei, toate problemele care trebuie rezolvate. Cred că presiunea devine un mod de a funcționa. Sunt momente în care simți că este prea mult și atunci trebuie să faci un pas în spate, să spui stop. Este o limită pe care trebuie să o impui.” În schimb, observă Ioana Gheorghiade, femeile nu își asumă mai multe riscuri decât bărbații. „Femeile sunt mai prudente, mai chibzuite.”

Totuși, Irina Cristescu, General Manager al casei de brokeraj specializate în tranzacționare pe bursele internaționale XTB România, observă că femeile tranzacționează diferit față de bărbați. „Femeile au un stil de tranzacționare orientat mai mult către stabilitate, tranzacționează mai disciplinat și pe termen mai lung, în timp ce bărbații tranzacționează mai frecvent. Au un stil mai dinamic și își asumă mai multe riscuri. Ponderea investitorilor bărbați este mai mare decât a investitorilor femei, dar este important și interesant de menționat că acest lucru este într-o continuă schimbare.” Irina Cristescu povestește că, în perioada prepandemică, procentul femeilor se plasa la 10% din portofoliul de clienți ai XTB, iar în ultimii ani a crescut spre 25%, iar România este campioana europeană în rândul sucursalelor grupului XTB, la acest capitol. „Suntem sucursala cu cel mai mare procent de investitori femei la nivel de grup, devansând chiar, la distanță, țări precum Marea Britanie, Spania, Portugalia, Cehia, Slovacia, poate chiar Germania.”

Reprezentanta XTB punctează că doamnele, în general, trebuie să gestioneze, în viața lor de zi cu zi, roluri multiple și diferite. „Asta le face să fie capabile de gândire critică, să ia decizii rapide în situații critice – un lucru esențial în investiții. La fel ca și disciplina, care, de multe ori, poate face diferența între succes și eșec în investiții. Iar noi, în România, ne-am concentrat în ultimii ani pentru a încuraja comunitățile de femei să vină către investiții financiare. Și cred că acest lucru se simte.”

Schimbări intervin și datorită noilor generații, inclusiv în banking, punctează Oana Ilaș, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania. „Această generație este foarte conectată la tehnologie. Văd această generație ca având un potențial foarte mare, dar mi-ar plăcea să reușesc să le transmit mai mult că este necesar să avem și un pic de răbdare; reziliența este ceva extraordinar. Reziliența e o fundație solidă pe care o putem construi.”

Despre propria sa carieră, Oana Ilaș povestește că decizia cea mai incomodă de business, care s-a dovedit a fi bună, a fost să nu accepte să schimbe retailul cu zona de corporate, într-o perioadă în care divizia de retail era în construcție. „Era foarte la început și a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o, cu siguranță, pentru că am ajuns să construiesc mai mult decât mi-aș fi putut imagina.”

Pe tema echilibrului personal, necesar pentru a face față presiunii, reprezentanta Băncii Transilvania spune că „l-aș numi un fel de dans între rigoare și suflet. Un dans între disciplină și curaj, între claritate și acea scânteie pe care, odată ce o identificăm, devine cel mai mare potențator al construcției de viitor.”

Pentru a face față presiunii din business, un rol esențial îl poate juca experiența personală, de pildă în domeniul sportului, așa cum este cazul Cosminei Marinescu, CEO, KRUK România, liderul pieței de management al creanțelor din România. Compania gestionează datoriile a peste 2 milioane de români. „Sportul pentru mine a reprezentat, practic, poarta de intrare în business. Nu m-aș fi așteptat niciodată, dar mă bucur foarte mult de locul în care sunt și cred că nu este nimic întâmplător, având în vedere că, până la urmă, în companii, în business, nu suntem de unii singuri, suntem împreună. Suntem o echipă, lucrăm foarte aproape unii cu ceilalți. Chiar și premiul acesta este un premiu pe care îl accept în numele echipei. Lucrăm în fiecare zi împreună, într-o industrie, aș putea spune, neconvențională, și toți încercăm să facem o transformare a acestei industrii, care nu este deloc ușoară.”

Cosmina Marinescu a practicat, povestește ea, mai multe sporturi, dar canotajul este cel în care a ajuns la performanță. „În canotaj, cred că, de departe, cel mai important aspect este legat de echilibru. În barca de canotaj aveam locul numărul unu, rolul meu fiind de a ține barca în echilibru. A fost predestinat, pentru că este, practic, lucrul la care, în momentul de față, țin foarte mult: în primul rând, să am eu echilibru, pentru a reuși să-i echilibrez și pe ceilalți.”

Este mai ușor să câștigi o medalie în sport sau performanță în business? „Orice este dificil; pentru orice avem de lucrat, pentru orice trebuie să găsim varianta care să te aducă în vârf, ceea ce nu este deloc ușor. Dar, atât timp cât ai oamenii potriviți și o cultură care poate să atragă oamenii potriviți în jobul respectiv, totul este posibil.”

De oameni și echipe s-a legat și discursul Alinei Bistreanu, CEO al Optical Investment Group, liderul opticii medicale din România și parte a EssilorLuxottica, lider global în sănătate vizuală. „Cred că, înainte de titluri și roluri, suntem oameni și simțim cu toții, în fiecare zi, presiune, oboseală, disconfort și, totuși, reușim să mergem mai departe. Despre asta este vorba: să reușești să mergi mai departe și să nu uiți că nu ești singur în drumul acesta și că ai oameni alături de tine, așa cum am și eu în această seară. Premiul acesta este despre și pentru oamenii care îmi sunt alături în fiecare zi și, în mod punctual, în această seară.”

În opinia sa, energia liderului devine energia organizației, iar claritatea nu apare în aglomerație, iar echilibrul propriu este esențial. „Echilibrul nu înseamnă perfecțiune. Echilibrul, întâi de toate, înseamnă să știi cine ești, să știi ce contează cu adevărat, să știi să prioritizezi. Sunt momente în care poate am mai puțină energie și altele în care am mai multă. Încerc să prioritizez și să-mi canalizez energia pe lucrurile cele mai importante la momentul respectiv.” Cât privește stilul de a lua decizii sub presiune, Alina Bistreanu spune că, întâi de toate, trebuie să fim asumați în ceea ce facem, pentru că niciodată, în momentul în care luăm o decizie, nu avem răspunsul corect. „Este mult mai simplu ca, după decizie, să te uiți în urmă și să spui «aș fi putut să fac treaba asta mai bine». Însă cred că nu este vorba despre a socoti și a lua cea mai bună decizie. Cred că, uneori, este foarte important să ai și o doză de nebunie, așa cum îmi place mie să spun, să te arunci un pic cu capul înainte, evident, într-un mod controlat, să te asiguri că este o saltea jos și că nu cazi în gol. Însă nu poți controla absolut totul, trebuie doar să-ți asumi decizia și să mergi mai departe.”

Iar presiunea legată de rapiditatea cu care trebuie luate decizii se accentuează tot mai mult, odată cu dezvoltarea tehnologiei. Pe de o parte, datele sunt mai ușor și mai rapid de agregat și de extras, însă timpii sunt mai scurți și în ceea ce privește luarea deciziilor. În domeniul tehnologiei, AI este deja prezent în viața profesională de zi cu zi. „Cred că interacționăm zilnic cu AI, cel puțin în domeniul cercetării și dezvoltării. E un instrument, face parte din cod, să spunem așa. Eu, personal, folosesc noile tehnologii în fiecare zi”, spune Hannelore Valkanov, CEO, Syswin Solution. Ea are peste zece ani de experiență în dezvoltarea de soluții pentru agricultură de precizie, asset tracking și monitorizare urbană. A fondat Syswin Solutions, companie de cercetare-dezvoltare aplicată, activă din 2013, care a cercetat, prototipat și comercializat soluții integrate în patru industrii diferite. Echipa Syswin reunește circa 30 de ingineri, cercetători și arhitecți de soluții, iar compania dezvoltă integral in-house atât componente hardware, cât și platforme software scalabile.

Și, observă Hannelore Valkanov, nu în toate domeniile femeile sunt la fel de prezente ca bărbații și dă exemplul domeniului tehnologic în care s-a aventurat ea. „Depinde de industrie. În urmă cu 13 ani, când s-a născut această viziune, nu exista ideea de a produce în România, la nivel de scară, echipamente de tip IoT, cercetare, microelectronică. Acest domeniu era probabil nerecomandat unei doamne. Eu nu sunt foarte reprezentativă ca imagine pentru acest domeniu, dar acest lucru a fost și un avantaj. După părerea mea, nu are importanță dacă ești femeie sau bărbat, ci contează ce viziune ai despre viitor.” Dar antreprenoarea punctează că, de-a lungul timpului, în domeniile în care lucrează ea, „toate au nivel industrial de producție. Nu ne întâlnim decât cu bărbați. Eu nu m-am întâlnit decât cu domni în domeniul agriculturii de precizie, poate foarte rar cu doamne. În celelalte domenii industriale în care activez, nu am avut ocazia să întâlnesc multe doamne”.

În domeniul financiar, în schimb, prezența doamnelor este mult mai vizibilă, inclusiv la nivel de conducere. Elena Ungureanu, Country Manager, Visa România, una dintre premiatele galei din acest an, spune că nu a simțit neapărat că a făcut sacrificii pentru a avansa în parcursul său profesional. „Îți faci viața, în general, așa cum îți dorești. Cel puțin asta ne dorim fiecare. Am o familie foarte frumoasă și întotdeauna am făcut exact ce mi-am dorit, pentru că, în permanență, am fost sprijinită de echipe. Însă echipele nu au venit singure – le construiești, acesta este unul dintre elementele-cheie. Dacă vrei să ai echilibru între viața profesională și cea personală, trebuie să-ți construiești echipa care să te sprijine în permanență.”

Despre transformarea presiunii în ceva util, importantă este regula amânării, explică Elena Ungureanu. „Numeri până la trei, după care încerci să dai un răspuns. Amâni puțin momentul în care iei o decizie, pentru că ai foarte multe de analizat. Nu există presiune care să nu poată fi amânată, astfel încât să iei cea mai bună decizie.”

Dar presiunea autoimpusă este cea mai greu de gestionat, punctează reprezentanta Visa România. „Cred că presiunea autoimpusă este zona cel mai greu de gestionat în momentul acesta, pentru că, după cum spuneam, viața personală este aranjată, cea profesională la fel. Am echipe care mă sprijină și știu că, în permanență, pot conta pe ajutorul lor, însă îmi doresc întotdeauna mai mult. Deci presiunea care vine din interior este mai mare”, admite Elena Ungureanu.

Un alt premiu în cadrul galei Women in Power a fost acordat Tatianei Popescu, cofondatoare a Quadra Casa, un business premium specializat în suprafețe ceramice de mari dimensiuni și soluții integrate de design. Quadra Casa gestionează anual zeci de proiecte rezidențiale și comerciale de anvergură.

Tatiana Popescu spune că nu s-a confruntat, de-a lungul parcursului său profesional, cu stereotipuri de gen, ci, dimpotrivă, i se pare că este mai ușor să facă business cu bărbați. „Din păcate, mi se spune că sunt un pic cam dură și bărbații nu reușesc să mă intimideze dacă stau la o masă de negocieri. În schimb, din partea femeilor, am simțit un pic de invidie sau reticență. Nu și din partea bărbaților.” Pentru a-și asigura energia necesară în scena de business – și nu numai – Tatiana Popescu mizează pe un stil de viață sănătos. Însă, completează ea, echilibrul dintre viața profesională și cea personală nu este deloc ușor. Și dă exemplul legat de ducerea celor trei copii ai săi la școală – două fete și un băiat. „În momentul de față, mi se pare că este mai complicat să fii mamă decât antreprenor. Copiii au nevoie de mine în fiecare zi, la orice oră. După școală, mă sună încontinuu. Când ajung acasă, sar pe mine cu un milion de întrebări. Mi se pare că este mult mai greu să fii mamă decât antreprenor. Ca antreprenor, ai luat niște decizii – bune, rele, nu contează cât costă. În schimb, în educația copiilor contează absolut orice faci, în fiecare zi. Mi-e foarte frică să nu fiu alături de ei. Cea mai mare presiune se leagă de rolul meu de mamă”, conchide Tatiana Popescu.   

Cristian Hostiuc; Roxana Jouni, director general, SIAD România; Cosmin Curticăpean, CEO și fondator, Lendox; Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii România; Petruș Stuparu, Partner, Trend Consult; Ioana Matei

Holy Molly a marcat momentul artistic al galei, cu câteva piese din repertoriul său.

l

Mulțumim, pentru sprijin în desfășurarea evenimentului, sponsorilor: Garanti BBVA, Syswin Solution, Vodafone, Editura Didactica Publishing, Philip Morris România, SIAD, Aqua Carpatica, Clarins, Cosmo Pharm, Domeniul Bogdan, Dacia Plant, Domeniul Drăgași,  Fairytale Events by Alina Militaru, Holland Flower, Florăria Magnolia, Moet & Chandon, Nutrivita, Nescafe, Revino Gourmet, Ritter Sport, Roxi, Sabon, Safety Coffee, Senneville, Synergy Therm Cosmetics, Vice Icecream, Vitamin Aqua

BUSINESS Magazin pregătește lansarea anuarului „100 cele mai puternice femei din business”, sub umbrela ideii NEXT GEN – What’s Next?, care mută accentul dinspre „ce am construit” spre „ce urmează”. NEXT GEN nu este despre vârstă, ci despre următorul nivel al businessului: ce transformăm, ce schimbăm și cum vedem viitorul, fie că vorbim despre afaceri la început de drum sau despre companii deja mature.