Gabriela Pleșa, director general Global Mobility & Corporate Experts: Toți își ajustează cerințele și așteptările

Piața forței de muncă de import în România a cunoscut o evoluție semnificativă în ultimii ani, pe fondul creșterii economice, a lipsei de muncitori locali și a deschiderii către lucrători din afara țării, în special din țări non-UE. Între tendințele principale care se observă pe această piață se numără creșterea cererii pentru muncitori străini. Din cauza deficitului de forță de muncă autohtonă în diverse sectoare (construcții, agricultură, HoReCa, transporturi), România a crescut cotele anuale de lucrători străini admisi pe piața muncii. În 2023 si 2024, Guvernul a permis o cotă de 100.000 de muncitori non-UE, un număr mult mai mare comparativ cu anii anteriori, semnalând o tendință clară de creștere.

O altă tendință este diversificarea țărilor de proveniență. În mod tradițional, muncitorii străini din România proveneau din țări precum Republica Moldova, Ucraina și Turcia. Recent, însă, s-a observat o creștere a recrutării de muncitori din țări asiatice, precum Vietnam, Nepal, Sri Lanka, India și Filipine. Această schimbare este rezultatul unui acces mai ușor la forță de muncă din țări care au experiență în migrația pentru muncă și unde salariile din România sunt atractive.

Sectoare precum construcțiile, agricultura și HoReCa continuă să fie mari consumatori de forță de muncă importată. Aceste industrii oferă locuri de muncă care, în multe cazuri, nu sunt atractive pentru muncitorii locali din cauza condițiilor grele de muncă sau a salariilor mai mici decât media în alte domenii. În acest context, angajatorii preferă muncitori străini care sunt dispuși să lucreze în aceste condiții.

O altă tendință este legată de simplificarea procedurilor de imigrare și de angajare. România a simplificat treptat procedurile de obținere a permiselor de muncă și de ședere pentru cetățenii non-UE. Aceste măsuri includ reducerea birocrației, prelungirea duratei de valabilitate a permiselor de muncă și creșterea cotelor de angajare pentru muncitorii străini. Această tendință contribuie la o mai rapidă și ușoară integrare a forței de muncă din afara țării.

Piața forței de muncă de import din România este într-o expansiune continuă, alimentată de deficitul local de forță de muncă și de nevoia companiilor de a se adapta la o piață globalizată. Tendințele indică o deschidere mai mare spre muncitorii din țări non-UE, o diversificare a surselor de recrutare și o simplificare a procedurilor de imigrare. Cu toate acestea, provocările legate de integrarea culturală și socială a muncitorilor străini rămân de gestionat pentru a asigura un proces de angajare și retenție eficient pe termen lung.

În ultimii ani, piața muncii din România a suferit transformări semnificative, atât din perspectiva angajatorilor, cât și a angajaților, ca urmare a unor factori precum globalizarea, digitalizarea, criza sanitară provocată de COVID-19 și deficitul forței de muncă locale. Aceste schimbări au afectat cerințele și așteptările ambelor părți.

Schimbări din perspectiva angajatorilor

1. Nevoia crescută de flexibilitate și adaptabilitate

Ÿ Angajatorii caută din ce în ce mai mult angajați care pot să se adapteze rapid la schimbări și să lucreze în medii dinamice. Flexibilitatea în programul de lucru și capacitatea de a lucra în condiții hibride (birou/remote) au devenit esențiale.

Ÿ Munca la distanță a devenit o necesitate în multe domenii, nu doar pentru lucrătorii locali, ci și pentru cei străini care pot contribui de la distanță.

2. Cerințe mai stricte de calificare și competențe digitale

Ÿ În contextul digitalizării accelerate, angajatorii din multe domenii cer competențe digitale, chiar și în sectoare tradiționale precum producția și serviciile. Abilitățile de utilizare a unor instrumente tehnologice, software-uri specializate sau platforme online sunt acum mult mai căutate.

Ÿ În IT și alte domenii tehnice, cererea pentru specialiști cu abilități avansate a crescut considerabil.

3. Atenția la productivitate și eficiență

Ÿ Angajatorii sunt mai concentrați pe productivitate și rezultate, ceea ce a dus la o intensificare a cerințelor pentru lucrători străini care pot aduce valoare adăugată rapid și eficient. Muncitorii străini din țări non-UE sunt căutați adesea pentru munca fizică intensă, dar și pentru costurile relativ mai mici asociate cu angajarea lor.

4. Nevoia de forță de muncă stabilă și pe termen lung

Ÿ Mulți angajatori din România, în special în sectoarele cu deficit cronic de forță de muncă (construcții, HoReCa, transporturi), caută soluții pentru a stabiliza echipele pe termen lung. Aceasta a determinat o creștere a interesului pentru recrutarea muncitorilor străini din afara UE care sunt dispuși să rămână în țară pe perioade mai lungi.

5. Investiții în integrarea muncitorilor străini

Ÿ Din cauza diferențelor culturale și lingvistice, angajatorii au început să investească mai mult în programe de integrare, cum ar fi cursuri de limbă română și training-uri culturale pentru muncitorii străini, pentru a le facilita adaptarea și pentru a îmbunătăți productivitatea la locul de muncă.

Schimbări din perspectiva angajaților

1. Pretenții crescute în privința condițiilor de muncă

Ÿ Angajații, inclusiv muncitorii străini, sunt mai atenți la condițiile de muncă, la programul de lucru și la beneficiile suplimentare oferite. Criza forței de muncă și pandemia au schimbat percepțiile legate de echilibrul dintre viața profesională și cea personală, iar mulți angajați au așteptări mai mari legate de flexibilitate, siguranță și stabilitate.

2. Așteptări legate de salarii competitive și pachete de beneficii

Ÿ Odată cu creșterea cererii pentru forță de muncă, muncitorii străini au devenit mai conștienți de valoarea lor pe piață și au început să ceară salarii mai competitive și pachete de beneficii mai bune (cazare, transport, asigurare medicală, etc.).

Ÿ În plus, pentru angajații calificați, cum ar fi cei din IT sau sănătate, cerințele salariale au crescut în linie cu cererea pentru competențele lor, ceea ce a dus la o piață a muncii tot mai competitivă.

3. Mobilitate și oportunități globale

Ÿ Muncitorii străini sunt din ce în ce mai conștienți de oportunitățile globale și își aleg cu atenție destinațiile de muncă. Aceștia compară ofertele din diverse țări și aleg locurile unde condițiile și beneficiile sunt cele mai avantajoase, fapt ce impune României să fie mai competitivă pentru a atrage și reține acești lucrători.

4. Interes sporit pentru stabilitate și rezidență pe termen lung

Ÿ Mulți muncitori străini care vin în România, în special din țări mai puțin dezvoltate, sunt interesați de oportunități pe termen lung, nu doar de contracte temporare. Ei caută stabilitate și posibilități de integrare în comunitate, cu opțiuni de a obține drepturi de ședere extinse și, eventual, rezidență permanentă.

5. Creșterea competențelor și a calificărilor

Ÿ Angajații sunt din ce în ce mai conștienți de necesitatea de a-și dezvolta competențele. Mulți muncitori străini, odată ce ajung în România, sunt interesați de formare suplimentară pentru a-și îmbunătăți perspectivele de carieră, fie prin dobândirea de calificări profesionale suplimentare, fie prin învățarea limbii române.

Putem spune că piața muncii din România a devenit mai competitivă și mai dinamică în ultimii ani, iar angajatorii și angajații au fost nevoiți să își adapteze cerințele și așteptările. Angajatorii se concentrează mai mult pe flexibilitate, eficiență și retenția forței de muncă străine, în timp ce angajații, inclusiv cei străini, pun accent pe condiții mai bune de muncă, salarii competitive și oportunități pe termen lung. Aceste schimbări au transformat piața muncii într-una mai complexă, care necesită o abordare strategică pentru atragerea și menținerea talentelor.  

Mai mulți străini

Numărul angajaților străini în România a crescut semnificativ în ultimii ani, în special din cauza deficitului de forță de muncă locală în anumite domenii. În 2023, România a emis o cotă de 100.000 de lucrători străini non-UE, față de 50.000 în 2022. Acest număr include atât lucrători permanenți, cât și temporari. Conform Inspecției Muncii, aproximativ 80.000 de angajați străini din afara Uniunii Europene lucrau în România la mijlocul anului 2023.

2018: România a emis inițial o cotă de 15.000 de permise de muncă pentru lucrători străini. Numărul efectiv de muncitori străini era mult mai mic, în jur de 10.000-15.000.

2019: Guvernul a crescut cota la 30.000 de permise de muncă, ca răspuns la creșterea cererii pentru muncitori din țări non-UE. La sfârșitul anului, numărul muncitorilor străini a crescut semnificativ, în special din Asia.

2020-2021: Pandemia de COVID-19 a afectat fluxurile de imigrație, dar, cu toate acestea, cererea pentru forță de muncă străină a rămas stabilă. În 2020, cota de muncitori străini a fost stabilită la 25.000, dar pandemia a încetinit procesul de recrutare.

2022: România a ridicat cota la 50.000 de lucrători străini, reflectând creșterea necesității de muncitori, în special în construcții, HoReCa și agricultură.

2023: Cota de 100.000 reflectă dublarea cererii de lucrători non-UE, în special din țări precum Vietnam, Nepal, Sri Lanka, India, și Filipine. Acest lucru indică o creștere constantă a numărului de muncitori străini care vin în România pentru a compensa deficitul forței de muncă locale