Gabriela Cacerea, NNDKP: Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc așa. Trebuie să discutăm mai mult despre problemele care nu sunt doar specifice României, ci perioadei pe care o traversăm

România are biblioteci de strategii sau de memorandumuri privind inves­tiții majore în energie, dar realitatea din teren arată de fapt că cele mai mul­te dintre acestea au rămas doar „macu­latură.“ Iar acest lucru are la bază mai mulți factori, dar de cele mai multe ori este vizibilă lispa de corelare între idee și pașii necesari pentru im­ple­mentarea acesteia, dar și un obicei în a lansa proiecte fără o analiză în spa­te, a spus Gabriela Cacerea, partener în cadrul firmei de avocatură NNDKP, în intervenția sa de la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie la București.

„Este nevoie de o mai mare cola­borare, și de o colaborare în sens real, între mediul de business și autorități, pentru a crește gradul de implemen­ta­re a proiectelor din toate zonele eco­no­miei, inclusiv din energie. Să transmiți pur și simplu propuneri către auto­rități și să nu fie luate în conside­rare, nu este neapărat un dialog. În mod real, ar trebui să se discute mai mult și problemele care nu sunt specifice României, ci perioadei pe care o trăim“, a spus Gabriela Cace­rea la ZF Power Summit 2024.

Mai departe, această nevoie de co­re­lare, dincolo de adaptarea la tendin­țele internaționale, este foarte nece­sară pe plan local, acolo unde adesea sunt desincronizări între strategiile care de fapt ar trebui să lucreze îm­pre­ună. Un exemplu foarte clar este dife­rența de abordare dintre două docu­men­te cheie pentru România, PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) și Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisii­lor de gaze cu efect de seră, intitulată „România neutră 2050“, unde părțile direct implicate sunt aceleași, Minis­terul Energiei și Ministerul Mediului. De exemplu, dincolo de creșterea pro­ducției de energie verde, una dintre cele mai importante direcții de crește­re din PNIESC este producția de e­nergie pe bază de gaze, unde România ar trebui să ajungă la o capacitate de 4,4 GW, de la 2,9 GW în prezent. De asemenea, până în 2030, o­biectivul României este să con­struiască cen­tra­le nuclearoelec­trice folosind tehnolo­gie de tip Small Mo­dular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. Dar în timp ce PNIESC vorbește despre creșterea producției de energie pe gaz natural, România neutră în 2050 are cu totul alte obiec­tive.

Astfel, Româ­nia își propune să devină neutră din punct de vedere cli­matic în 2050, ajun­gând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, com­parativ cu nivelul din 1990. Primul pas este atingerea jalonului din 2030, adică 78% reducere a emisiilor nete față de nivelul din 1990, scop pentru care, în cazul unor sectoare economice, este nevoie mai întâi de oprirea tendinței de creștere a emisiilor, urmată de inițierea și derularea procesului de scădere a lor.

„Cele mai importante reduceri de emisii privesc sectorul energetic, ceea ce presupune decarbonizarea accelerată a producției de energie electrică și termică. Al doilea cel mai mare efort de reducere a emisiilor trebuie realizat în sectorul industriei, care include atât emisiile din domeniul industrial, cât și pe cele din domeniul proceselor industriale și utilizării produselor. Transportul, clădirile (sector care include atât domeniul rezidențial, cât și cel comercial și al serviciilor), deșeurile și agricultura vor avea, de asemenea, o contribuție importantă la reducerea emisiilor. Pe de altă parte, sectorul LULUCF (silvicultura – n. red.) este singurul cu absorbții nete și creșterea nivelului său de absorbții e crucială pentru atingerea neutralității climatice în 2050, deoarece LULUCF echilibrează emisiile tuturor celorlalte sectoare.“ În energie, emisiile provin, în principal, de la centralele pe cărbune și gaz natural. Dacă însă energia electrică nu va mai fi produsă pe bază de cărbune începând din 2027 și nici pe bază de gaz natural începând din 2036, emisiile din acest sector vor fi reduse la zero, arată strategia României, contrar față de creșterea de capacitate a centralelor pe gaze din PNIESC sau față de declarațiile Ministerului Energiei potrivit cărora cărbunii nu vor ieși din funcțiune decât atunci când se va pune ceva în locul lor. Pe scurt, în timp ce PNIESC vorbește despre creșterea producției de energie pe gaz natural de la 2,9 GW de capacitate la 4,4 GW până în 2030, Strategia România neutră în 2050 are cu totul alte obiective și prevede eliminarea producției de energie care are ca sursă gazul începând din 2036.

„Cred că atunci când implementăm lucruri trebuie să avem grijă ca ele să fie corelate. Dacă facem CfD-uri și în paralel facem o procedură pentru interconectare, ar fi bine să le și corelăm. Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc așa. Trebuie să gândim un pic mai mult de la început la un nivel la care să funcționeze“, a mai spus Cacerea.