Fundal roșu pe bursele vestice după ce Trump a anunțat sfârșitul armistițiului cu Iranul: Contractele futures din SUA pierd până la 1%, iar bursele vest-europene coboară în linie. La București, indicele BET scade cu 0,7%
Piețele financiare internaționale au intrat din nou sub spectrul incertitudinii miercuri, 8 iulie, după ce președintele american Donald Trump a declarat, în cadrul summitului NATO de la Ankara, că armistițiul dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat. La ora publicării…
Piețele financiare internaționale au intrat din nou sub spectrul incertitudinii miercuri, 8 iulie, după ce președintele american Donald Trump a declarat, în cadrul summitului NATO de la Ankara, că armistițiul dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat.
La ora publicării știrii, indicele paneuropean Stoxx 600 pierdea 1,4%, FTSE 100 cobora cu 1,2% la Londra, iar indicii DAX și CAC 40 scădeau cu câte 1,8% pe bursele din Frankfurt, respectiv Paris. Pe Wall Street, contractele futures pe S&P 500 și Nasdaq coborau cu 0,7% până la 1%, potrivit MarketWatch. La București, indicele BET pierdea 0,7%, în ceea ce se conturează a fi a treia ședință la rând pe minus.
Anunțul președintelui Trump vine pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, unde armata americană a lansat lovituri puternice de represalii, după ce trei nave comerciale au fost atacate marți în strâmtoarea Ormuz. Suplimentar, Trezoreria SUA a retras o derogare care îi permitea Iranului să își vândă petrolul, decizia blocând astfel negocierile pentru un acord de pace pe termen lung.
Efectul asupra piețelor de mărfuri a fost imediat. Cotațiile petrolului au înregistrat un salt de peste 5%, barilul de petrol Brent a urcat la 78,5 dolari pe butoi, iar West Texas Intermediate (WTI) a depășit pragul de 74 de dolari.
Pe lângă tensiunile geopolitice care au întrerupt optimismul din ultimele săptămâni al investitorilor, atenția pieței din SUA este îndreptată și spre publicarea minutelor Rezervei Federale (banca centrală americană). Investitorii caută acolo indicii despre o posibilă majorare a dobânzilor sau o politică monetară mai strictă din partea noului președinte al Fed, Kevin Warsh.
Între timp, analiștii spun că avansul rapid al prețurilor la energie a reaprins temerile investitorilor legate de o posibilă revenire a inflației la nivel global. O scumpire de durată riscă să determine băncile centrale să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar putea pune presiune pe randamentele obligațiunilor și ar scădea apetitul pentru activele de risc, precum acțiunile companiilor listate.
Pe de altă parte, analiștii subliniază că, deși incertitudinea geopolitică i-a făcut pe investitori mult mai prudenți, scăderile de pe burse sunt deocamdată temperate, neexistând o panică generalizată în piață: unele companii din domeniul energetic reușesc să rămână pe plus, fiind avantajate direct de noua evoluție a cotațiilor petroliere.