Freestyle leadership – 6 abordări practice ale unui nou stil de conducere
De la strategiile învechite la cele noi, atunci când vine vorba de management nimeni nu poate spune cu exactitate ce este bine și ce este rău. Lucrurile sunt mult mai complexe decât atât, iar după cum știm, nu există o rețetă pentru a fi un bun lider. Totuși, pionierii în domeniu oferă ocazional surse de inspirație privind leadershipul modern, orientat către viitor. Care sunt avantajele și dezava…
Opinie semnată de Helga Pattart – Drexler, head of executive education în cadrul WU Executive Academy
Lucrurile sunt în plină schimbare pe piața muncii: birourile, modalitățile de colaborare, formele de organizare, dar și stilurile de conducere. În timp ce unii lideri preferă să rămână ancorați în metodele de management care au trecut testul timpului, alții caută mereu idei și strategii noi, uneori radicale, pe care să le aplice în cadrul companiei. Un lucru este însă clar: să te concentrezi pe una dintre cele două abordări, excluzând-o complet pe cealaltă, nu aduce nimic bun. Avem nevoie urgent să dobândim o înțelegere cu totul nouă asupra conceptelor de management și leadership, prin adoptarea unui nou stil de conducere, și anume freestyle leadership. Acesta este caracterizat prin găsirea căilor proprii de a face lucrurile și a obține echilibrul potrivit pentru businessul tău, deoarece în contextul managementului nu există modele sau abordări de tipul one size fits all, iar acest lucru nu se va schimba în viitor. Astfel, inspirația și informațiile furnizate de pionieri din cadrul altor companii sunt adesea utile în găsirea propriului drum.
Iată 6 metode prin care poți pune în practică, în cadrul companiei tale, leadershipul inovator:
1. Promovează managementul digital, însă nu cu orice preț
Una dintre cele mai importante sarcini pe care executivii le au în ziua de astăzi este să acorde o atenție deosebită digitalizării, să își ajute angajații să dobândească abilitățile digitale necesare și să pregătească terenul pentru transformarea digitală. Acest lucru implică un plan de proiect și o echipă alcătuită din membri de la diverse companii, deci colaborare cu competitori și start-up-uri. În calitate de misionari digitali, executivii trebuie să conducă prin puterea exemplului și să încurajeze angajații nu numai să nu se teamă de schimbare, ci chiar să integreze în viața lor aplicațiile digitale. Grupuri precum Siemens, T-Mobile sau Volkswagen organizează, în mod regulat, hackathonuri, adică concursuri de codare deschise. Recent, Vienna Insurance Group a format primul său start-up corporatist, Viesure Innovation Center, care îmbină serviciile digitale.
Atenție! Pasiunea unui manager pentru digitalizare poate conduce la o lipsă de înțelegere față de angajații care au nevoie de mai mult timp pentru a se acomoda cu noile tehnologii. Suprasolicitarea și exercitarea presiunii asupra acestora nu vor ajuta prea mult. Ceea ce va ajuta, în schimb, este folosirea abordărilor de gamificare, păstrarea instrumentelor simple și implementarea doar a acelor inovații care contează cu adevărat.
2. Stimulează agilitatea cu ajutorul OKR-urilor
Metodologia obiectivelor și rezultatelor cheie (OKR), dezvoltată de cofondatorul Intel, Andy Grove, poate
contribui la eficientizarea procesului de lucru. Modelul
obiectiv – performanță este deja folosit, de exemplu, de Netflix, Twitter și Zalando, precum și de multe alte companii și întreprinderi mijlocii. Această tehnică se bazează pe faptul că directorii și angajații se pun de comun acord, trimestrial, privind obiectivele pe termen scurt, care sunt transparente pentru toți cei implicați. Rezultatul constă în eficientizarea procesului decizional și o mai bună orientare a obiectivelor și comunicării.
Atenție! Este de la sine înțeles că OKR-urile, ca orice altă formă de abordare, au avantajele și dezavantaje lor. Dar aici, în special, directorii trebuie să se gândească atent la ceea ce are sens pentru modelul lor de afacere. Este esențială găsirea echilibrului corect între obiectivele pe termen lung, care oferă îndrumare, și cele pe termen scurt, care pot fi adaptate rapid la realitățile în continuă schimbare.
3. Permite-le angajaților să-și folosească punctele forte la maximum
Leadershipul pozitiv este o abordare orientată spre soluții, care vine din domeniul psihologiei pozitive. Este vorba despre leadership centrat pe potențial, orientat spre oameni, care pune viziunea și valorile companiei în plan central. Executivii se concentrează în special să valorifice punctele forte individuale ale angajaților, să îi ajute să-și îmbunătățească fluxul de activități, să le creeze un simț al scopului și să le crească angajamentul. Mai mult, pun mult accentul pe talent și dezvoltarea echipei. Evoluția individuală și participarea activă a fiecărui angajat au o importanță principală. IKEA este unul dintre cele mai bune exemple de companii care au adoptat acest gen de leadership.
Atenție! Cuvântul „pozitiv” nu încearcă să sugereze că nu mai trebuie să existe conflicte, ci faptul că trebuie stimulată activ comunicarea deschisă în cadrul companiei. Mai mult decât atât, o concentrare prea mare asupra angajaților poate conduce cu ușurință la o atenție insuficientă acordată produselor sau clienților.
4. Profită de fiecare aspect
De cele mai multe ori, oamenii reduc noțiunea de leadership la tradiționala relație manager – angajat. O nouă cercetare, realizată în Germania, a urmărit dezvoltarea leadershipului sinergetic, un nou model de a conduce echipe, bazat atât pe proiectele de echipă reușite, cât și pe cele fără succes. Principala premisă a acestui model este că, în mod ideal, managerii abordează echipa ca pe un sistem, concentrându-se pe team buildinguri, distribuirea rolurilor și sarcinilor, resurse și performanțele membrilor. Studiile au demonstrat că echipele lucrează mai eficient atunci când managerii definesc și împart sarcinile. Echipele care lucrează într-o manieră auto organizată sunt mai creative și mai inovatoare.
Atenție! Este important să acorzi întotdeauna atenție angajaților în mod individual. În caz contrar, poți foarte ușor să nu remarci când cineva este deconectat emoțional de la munca lui sau se simte demotivat.
5. Fii un lider mindful – mai puțin înseamnă mai mult
În general, oamenii tind să asocieze mindfulnessul cu yoga și meditația. Oferirea acestor lucruri într-un cadru corporativ poate ajuta într-adevăr angajații să reducă stresul, dar în contextul leadershipului, mindfulnessul este un concept mult mai larg. A fi „mindful” înseamnă să fii conștient de acțiunile tale zi de zi și să îți evaluezi constant atitudinea pe care o ai față de angajați. Gândirea conștientă nu numai că ne ajută să abordăm aspecte foarte complexe cu o mai mare claritate, dar ne și sporește empatia față de ceilalți.
Unul dintre pionierii managementului prin mindfulness este Bodo Janssen, CEO al Upstalsboom, un lanț hotelier din Frizia, Olanda. După retragerea la o mănăstire, acesta a început să integreze tehnici de mindfulness în stilul său de conducere. Valorile sale corporative constau în munca independentă, orientată către scop și recunoștința pentru ceea ce ai.
Atenție! Mindfulnessul nu îi dă unui manager mână liberă să mărească volumul de muncă al angajaților.
6. Asigură-te că implici angajații pe deplin la locul de muncă
A oferi angajaților ocazia de a-și exprima punctul de vedere în diferite situații poate contribui la stimularea motivației lor intrinsece, cu condiția ca ei să se simtă auziți și văzuți, iar ideile și opiniile lor să conteze cu adevărat. Noii pionieri ai muncii ilustrează cât de departe poate merge acest lucru. Einhorn, o companie de prezervative cu sediul în Berlin, le oferă angajaților posibilitatea de a-și spune cuvântul în ceea ce privește compensațiile și concediul. Nici Premium Cola, un producător de băuturi din Hamburg, nu este străin de acest concept. Compania le permite furnizorilor și clienților să își exprime opiniile în deciziile de afaceri ale producătorului prin intermediul intranetului.
Atenție! Pentru ca participarea angajaților la procesul decizional să aibă loc, sunt necesare o cultură corectă de discuție și luare a deciziilor, rezistență, dar și o deschidere către soluționarea problemelor, atât din partea managerilor, cât și a angajaților.