Home Actualitate Frăția criminală a „ochilor închiși“: Cu...
Actualitate

Frăția criminală a „ochilor închiși“: Cum devine cazul exploziei de la Crevedia dovada clară că în România se poate face orice? Un business de aproape 600 mil. lei muta GPL dintr-o cisternă în alta, într-o parcare, la un kilometru de primăria orașului și la doi kilometri de sediul Poliției Crevedia și nimeni nu a văzut nimic

Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmbovița) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecția unor autorițăți locale oarbe. ♦ Toți simțeau miros…

Frăția criminală a „ochilor închiși“: Cum devine cazul exploziei de la Crevedia dovada clară că în România se poate face orice? Un business de aproape 600 mil. lei muta GPL dintr-o cisternă în alta, într-o parcare, la un kilometru de primăria orașului și la doi kilometri de sediul Poliției Crevedia și nimeni nu a văzut nimic
Frăția criminală a „ochilor închiși“: Cum devine cazul exploziei de la Crevedia dovada clară că în România se poate face orice? Un business de aproape 600 mil. lei muta GPL dintr-o cisternă în alta, într-o parcare, la un kilometru de primăria orașului și la doi kilometri de sediul Poliției Crevedia și nimeni nu a văzut nimic · Foto: Business Magazin

Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmbovița) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecția unor autorițăți locale oarbe.

♦ Toți simțeau miros de gaz de la depozitul ilegal al companiei Flagas, dar nicio instituție a statului nu a ridicat vreun deget ♦ Mai departe, doi oameni nevinovați au murit, dintr-un total de 58 de victime, aratând încă o dată că în România se poate face, sub nasul tuturor, business ilegal „pe propria răspundere“ dacă ochii care ar trebui să vegheze se uită în altă parte, pe lefuri grase plătite de contribuabili.

Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmbovița) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecția unor autorițăți locale oarbe.

Totodată, în timp ce jucătorii tradiționali din piața de GPL au avut anul trecut creșteri de 25-35%, Flagas a defilat cu peste 90%, „modest“ ce e drept față de dublarea de business din 2020.

Nici faptul că zilnic veneau cisterne în parcarea improvizată din Crevedia să încarce și să descarce GPL, nici mirosul de gaz nu au trezit autoritățile locale, iar la nivel național este acum în plină desfășurare un concurs între instituții pentru a arată cine a retras mai repede autorizația de funcționare pentru un rezervor de GPL.

Ceea ce nu explică nimeni este însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020, să încarce și să descarce GPL cu cisterne, fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 27 de august.

Cum se spală pe mâini autoritățile?

58 de victime dintre care două persoane și-au pierdut viața este bilanțul intermediar al exploziei de la Crevedia, acolo unde aparent funcționa în mod ilegal o instalație de transvazare (mutare dintr-o cisteră în alta) de GPL deținută de firma Flagas.

Cazul este șocant din mai multe puncte de vedere. Numărul victimelor este impresionant, în primul rând. Apoi, ceea ce iese la iveală este încrengătura inutilă de autorități ale statului care nu au făcut altceva decât să îi permită acestui business să înflorească. Dacă în 2020 Flagas era o afacere de 137 de milioane de lei, anul trecut a ajuns la 595 de milioane de lei, arată datele de pe Termene.ro.

„Noi nu creștem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creșterea unei piețe, înseamnă că faci prostii“, spun oamenii din industrie. Dar acest lucru nu a alertat pe nimeni.

„Multe dintre stațiile de GPL din România au fost făcute în urmă cu 20 de ani, iar dacă acum schimbi ceva, nu mai primești autorizație pentru că între timp multe s-au modificat“, spun surse din piața de GPL.

Exact acesta a fost și cazul instalației de GPL din Crevedia, acolo unde pe 30 iulie 2020 ISU Dâmbovița a constatat că instalația monobloc de tip SKID are o nouă poziție și nu mai respetă distanțele de siguranță, astfel că unitatea a pierdut autorizația de securitate la incendiu. Tot atunci s-a mai constat ceva și anume utilizarea unei pompe neomologate de transvazare a GPL-ului dintr-o cisternă în alta și existența pe amplasament a unei stații de incintă pentru alimentarea cu motorină a autovehiculelor proprii care prezenta scurgeri de carburant. Pe 28 septembrie urmează un nou control, în urma căruia a rezultat că obiectivul continua să funcționeze.

Pe 30 septembrie, AGA Flagas decide închiderea punctului de lucru din localitatea Crevedia. Din acel moment, entitatea scapă și de controale pentru că în acte punctul de lucru figura ca fiind închis. Activitatea a mers însă mai departe, la un kilomeru de Primăria Crevedia și la doi kilometri de Poliția Crevedia. Nimeni nu a simțit nimic.

O simplă parcare unde dormeau șoferii de cisterne GPL

„În acte, locul figura ca o parcare, erau birouri acolo“, mai spun surse din piață. „Aveau o pompă și mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo cisternele ca să să doarmă șoferii noaptea“, explică surse din sector. Aparent, nici produsele vândute nu erau conforme, Flagas ocupându-se de realizare unui amestec în incinta parcării care devenise, potrivit surselor din piață, un fel depozit clandestin.

În mod normal, activitatea de comerț cu produse petroliere este extrem de complicată din punctul de vedere al autorizării.

„Ca să deschizi o stație, ai nevoie de avize de la ISCIR (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat) și CNCIR (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune), avize obligatorii.“ În prezent, ambele instuituții sunt conduse politic. În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranța în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR și doi ani de muncă la primăria Scornicești. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român. „Mai departe, pompierii trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite normele ISU. Autoritatea Vamală Română și ANAF cer instalarea de camere astfel încât să nu existe riscul de evaziune fiscală. Peste acestea se supapun controalele semestriale, anuale sau bianuale din partea autorităților satului, inclusiv INSEMEX pentru a vedea dacă echipamentele sunt sigure. De la Mediu ai nevoie anual de avize“, mai spun jucătorii din industrie.

Inevitabilul discurs politic

De la momentul exploziei, cea mai mare preocupare a tuturor autorităților statului de pe lanțul de avizare a fost să spună că fiecare a retras avizele de funcționare încă din 2020. Dar în această cursă de a scăpa de vină, nimeni nu a precizat cum este posibil că afacerea din Crevedia să fi funcționat în continuare, în văzul tuturor. „Cine a greșit trebuie să plătească, deși nicio viață pierdută sau traumele suferite de oamenii de aici nu pot fi echivalate. Cer ca organele competente să clarifice cu celeritate ceea ce s-a întâmplat la Crevedia!  Vinovații trebuie să plătească!“, a spus apăsat pe Facebook Ștefan Corneliu, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, la scurt timp de la explozia din Crevedia. Dar dincolo de discursurile pompoase, cert este că Primăria din Crevedia, Poliția din Cre­vedia, Inspectoratul Județean de Construcții Dâmbovița, Consiliul Județean, toate aceste instituții care aveau sub nas afacerea ilegală din Crevedia și-au întors ochii fiind părtașe la tragedia de la finalul săptămânii trecute.

„Odată cu închiderea punctului de lucru, ei nu mai figurau cu această stație, dar este ireal că nimeni dintre autoritățile locale nu s-a sesizat. Vorbim de cisterne care veneau și mutau GPL dintr-o parte în alta, în văzul tuturor.“

Avocații spun că în cazul acesta proprietarii și-au asumat sancțiuni de ordin administrativ sau penal, dar este o nouă dovadă a lipsei de capacitate a statului de a pune legea în aplicare. „În România nu este o problemă că nu avem legislație, ci că nu se aplică legea. Cineva pur și simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicație. Iar acum, când vedem toate autoritățile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuși ai făcut ceva“, spune un avocat din domeniul energetic.

Flagas este deținută de Ionuț Daniel Doldurea și de la Cosmin-Ionuț Stîngă. Compania este înregistrată în Caracal, acolo unde până la finalul săptămânii trecute era primar Ion Doldurea, tatăl lui Daniel Doldurea.

Surse din piața de GPL: „Aveau o pompă și mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo, în parcare, cisterenele ca să doarmă șoferii noaptea.“

Avocat energie: „În România nu este o problemă că nu avem legislație, ci că nu se aplică legea. Cineva pur și simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicație. Iar acum, când vedem toate autoritățile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuși ai făcut ceva.“

Director firmă GPL: „Noi nu creștem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creșterea unei piețe, înseamnă că faci prostii.“

În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranța în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR și doi ani de muncă la primăria Scornicești. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român.

Cu ce se ocupa de fapt Flagas?

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, Flagas SRL figurează la codul CAEN 4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate. Potrivit informațiilor publice, această clasă include: vânzarea cu amănuntul a echipamentelor fotografice, optice și de precizie, activitatea opticienilor, vânzarea cu amănuntul a suvenirurilor, articolelor de artizanat și religioase, activitățile galeriilor de artă, vânzarea cu amănuntul a combustibililor, gazului îmbuteliat, cărbunilor și lemnelor pentru uzul în gospodărie, vânzarea cu amănuntul a armelor și munițiilor, vânzarea cu amănuntul a timbrelor și monedelor, serviciilor de comerț cu amănuntul ale galeriilor comerciale de artă, vânzarea cu amănuntul a produselor nealimentare. Pentru un astfel de business este necesar un aviz de funcționare de la primărie. Flagas are sediul în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, chiar tatăl lui Ionuț Daniel Doldurea, unul dintre acționarii Flagas. În mod tradițional, companii active în domeniul GPL au cod CAEN Comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună