Franța se află pe muchie de cuțit: Costurile datoriilor ajung periculos de aproape de Italia pentru prima dată în 15 ani
Pentru prima dată de la criza financiară globală, costurile de împrumut pe termen lung ale Franței se apropie de cele ale Italiei, o schimbare șocantă care zguduie percepția investitorilor asupra celei de-a doua economii a Uniunii Europene, informează Financial Times.…
Pentru prima dată de la criza financiară globală, costurile de împrumut pe termen lung ale Franței se apropie de cele ale Italiei, o schimbare șocantă care zguduie percepția investitorilor asupra celei de-a doua economii a Uniunii Europene, informează Financial Times.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze pe 10 ani au depășit pragul de 3% în ultimul an, pe fondul instabilității politice prelungite și al îngrijorărilor privind finanțele publice. Diferența față de Italia s-a redus la doar 0,14 puncte procentuale, în timp ce randamentele italiene au scăzut grație disciplinei fiscale demonstrate de guvernul Giorgiei Meloni.
Această convergență răstoarnă un stereotip vechi de decenii: Franța, considerată până acum un împrumutat sigur, ajunge să fie privită cu aceeași prudență ca Italia, țară cu o datorie publică colosală, echivalentă cu circa 140% din PIB. În timpul crizei datoriilor din zona euro, diferența („spread-ul”) dintre Italia și Franța depășea chiar 4 puncte procentuale.
„Problema e creșterea nivelului datoriei, Franța continuă să ruleze deficite mari și devine un risc de credit tot mai mare”, avertizează Mike Riddell, manager de fonduri la Fidelity International. „Italia gestionează situația mai strict și este recompensată pentru asta.”
Tensiunile au atins un punct critic: în ultimele săptămâni, unele titluri de stat franceze pe termen scurt au fost tranzacționate la același randament cu cele italiene.
Luna trecută, premierul francez François Bayrou a prezentat un pachet fiscal pentru 2026, care include creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli în valoare de 44 miliarde de euro, pe care l-a numit „un moment al adevărului”, menit să prevină o criză a datoriei de tipul celei din Grecia (2010–2018). Însă lipsa unei majorități parlamentare îi complică adoptarea, iar opoziția amenință să-l demită. Predecesorul său, Michel Barnier, a fost deja înlăturat în decembrie pentru un plan bugetar controversat, lăsând Franța fără buget timp de aproape o lună – o premieră istorică.
Datoria publică a Franței a ajuns la 113% din PIB în 2024 și este estimată să urce la 118% până în 2026, potrivit Eurostat. Agenția de rating Moody’s a retrogradat Franța în decembrie, iar S&P Global și Fitch mențin o perspectivă negativă.