Franța se pregătește să facă ordine în Europa pentru ca Macron să câștige alegerile acasă. Președintele francez a promis mai multă „suveranitate“ europeană, dar cu care va avea mai mult noroc? Militară, politică, economică, energetică?

Franța a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene, iar președintele francez Emmanuel Macron, rămas singurul lider european de talie mondială, are planuri ambițioase, pe măsura provocărilor din alegerile de acasă. Independență economică, renașterea energiei nucleare și, poate, o armată comună europeană sunt câteva dintre cele mai importante.

Șeful diplomației franceze a încheiat săptămâna trecută cu vorbe mari și evocând evenimente istorice. Jean-Yves Le Drian a acuzat SUA și Rusia că fentează Europa în problema ucraineană și a evocat „spiritul conferinței de la Yalta“. Locotenentul lui Macron a făcut astfel referire la conferința dintre aliați din 1945 în care SUA și Marea Britaniei au dat Rusiei mână liberă în Europa de Est – noua ordine mondială de după al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.

„Putin a propus să discute cu NATO revenirea la zonele de influență din trecut, ceea ce înseamnă că Rusia readuce spiritul de la Yalta“, a declarat Le Drian. Rusia are în prezent zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, iar Washingtonul avertizează că Moscova pregătește invadarea țării vecine și încearcă să prevină acest lucru. În UE, Rusia este privită ca o amenințare pentru siguranța națională mai ales de către Polonia și statele baltice. Ucraina este considerat un stat tampon între NATO și Rusia, aceasta din urmă ocupând deja militar o parte din teritoriul ucrainean.

Franța, ca stat care conduce acum Consiliul UE, și Macron, ca lider al Europei, nu pot neglija aceste chestiuni mai ales dacă vor să obțină anumite compromisuri și alianțe de la anumite state membre ale UE. Când a devenit președintele Franței, Macron a promis că va schimba Uniunea, iar una din schimbările propuse este crearea unei armate comune europene. Pe plan militar, Franța este cea mai mare putere din UE, singura cu arsenal nuclear propriu după retragerea Marii Britanii. O armată europeană s-ar mula pe obiectivul președinției Franței de a face Europa mai suverană și mai independentă (poate chiar și față de NATO, organizație în care SUA cântăresc cel mai mult), dar totuși acesta s-ar putea dovedi un obiectiv mult prea ambițios având în vedere prăpăstiile de tot felul care se casc și se adâncesc în interiorul UE între statele membre. Franța și Macron au stabilit trei domenii prioritare pentru președinția UE: introducerea principiului salariului minim în întreaga uniune, reglementarea giganților digitali și crearea unei taxe pe carbon pentru produsele importate extracomunitare în funcție  de impactul acestora asupra mediului, arată Euronews.

De asemenea, Macron promovează reformarea spațiului  Schengen pentru „a proteja mai bine granițele Europei“ în fața crizei migranților. Președintele francez vrea, în plus, să supună discuțiilor revizuirea regulilor bugetare – celebrele criterii de la Maastricht – care guvernează deficitele europene pentru a permite o mai bună finanțare a investițiilor și creșterii economice în Europa. O Europă mai suverană înseamnă însă și o independență energetică mai mare, iar Franța s-a pus în fruntea câtorva state europene, mai ales est-europene, care vor să-și dezvolte industria energiei nucleare și fac presiuni asupra Comisiei Europene să includă energia nucleară la categoria energiei verzi.

Polonia, obligată de CE să renunțe la cărbune, este unul dintre aceste state. Polonia este, de asemenea, una dintre țările considerate rebele, cu probleme legate de statul de drept și democrație și un aliat al SUA. Polonia este singurul stat est-european  membru al UE care nu are încă o centrală nucleară, dar are planuri ambițioase în acest sens. Franței i-ar prinde bine un client „nuclear“, dar vrea și alinierea „rebelilor“ la principiile europene. Dar Parisul consideră statul de drept ca fiind ceva ce nu poate fi negociat. Astfel de compromisuri are Macron în față. Președinția  UE a Franței coincide cu o posibilă luptă a lui Macron pentru un nou mandat de președinte acasă. În războiul electoral ar avea de înfruntat un lider de extremă stânga și un neo-fascist. Au apărut deja multiple acuzații că actualul președinte al Franței transformă președinția UE într-o armă electorală. În acest context, unele voci îi oferă lui Macron un rol vital pentru viitorul UE, și deci al Franței. Un oficial francez de rang înalt, care a cerut să nu-i fie publicată identitatea, a declarat recent pentru AP că UE are nevoie de mai multă suveranitate pentru a putea ajunge în poziția în care să poată face propriile alegeri în timp ce-și apără idealurile de democrație. „Există riscul ca europenii să dispară pur și simplu din istorie“, a spus oficialul. „În sensul că nu am mai contribui la scrierea istoriei lumii, iar alții vor veni să ne scrie propria istoie. Este un pericol de moarte.“ Prin prisma acestor vorbe, referirile la Yalta ale ministrului Le Drian au și mai mult sens. Macron vorbește de „autonomia europeană“, mai ales în securitate, de aproape 5 ani, dar ideea s-a redus între timp la cheltuieli mari mari cu apărarea și o identitate militară europeană mai clară în NATO „ despre care Macron a spus în 2017 că este în „moarte cerebrală“, scrie Politico. Poate de aceea președintele francez insistă acum pe energia nucleară, pe care a asociat-o deschis cu siguranța oferită de puterea armelor nucleare. Până când va apuca să-și încordeze mușchii de putere militară centrală a Europei, Franța îi sperie pe giganții de internet, amendând Facebook și Google cu zeci de milioane de euro pentru politicile privitoare la cookie-uri.