Home Actualitate Fostul premier Florin Cîțu consideră că...
Actualitate

Fostul premier Florin Cîțu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenționism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale și de reglementare

Fostul premier Florin Cîțu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenționism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale și de reglementare care, cumulate, schimbă structura inițială a cadrului economic.…

Fostul premier Florin Cîțu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenționism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale și de reglementare
Fostul premier Florin Cîțu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenționism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale și de reglementare · Foto: Business Magazin

Fostul premier Florin Cîțu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenționism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale și de reglementare care, cumulate, schimbă structura inițială a cadrului economic.

 

”În 2020 – a fost oprita mișcarea către “socialism cu față umană” în care fusese împinsă România în perioada 2017–2019. În 2021, România făcea pași rapizi spre o economie cu adevărat liberală, bazată pe stimulente, disciplină fiscală, reducerea presiunii pe capital și pe muncă și pe un rol mai limitat al statului în economie. Începând cu 2022, această orientare începe să se modifice gradual. Nu printr-o decizie singulară, ci printr-o succesiune de ajustări fiscale și de reglementare care, cumulate, schimbă structura inițială a cadrului economic”, a scris Florin Cîțu pe pagina lui de Facebook.

 

În opinia lui, principalele modificări din perioada 2022-2026 care au produs schimbarea cadrului economic sunt:

• TVA: 19% → 21%

• TVA redus: 5% și 9% → 11%

• Impozit pe dividende: 5% → 8% → 10% → 16%

• SupraTaxă pe sectorul bancar: 0% → 4% din cifra de afaceri

• Accize: majorări succesive (combustibili, alcool, tutun)

 

În plus, CASS rămâne formal la 10%, dar își schimbă substanțial impactul prin: 

• extinderea abuzivă a bazei la dividende, chirii, dobânzi

• aplicarea CASS pe pensii peste 3.000 lei

• aplicarea CASS pe concedii medicale

• creșterea plafonului de la 10 salarii la 72 salarii în 2026

 

De asemenea, spune Florin Cîțu, pe piața muncii, contractele part-time sunt suprataxate la nivelul salariului minim, indiferent de numărul de ore lucrate.

 

”Privite cumulativ, aceste schimbări descriu un viraj de la un model orientat spre liberalizare și stimulente către un model intervenționist, bazat pe extinderea continuă a bazelor de impozitare și contribuții pentru susținerea unui stat mai mare și mai prezent în economie â adică un sector privat mai mic si mai abuzat.”, spune fostul premier.

 

Florin Cîțu a fost prim-ministru  în perioada decembrie 2020 –noiembrie 2021 și ministru al Finanțelor Publice, în guverne conduse de Ludovic Orban , noiembrie 2019 – decembrie 2020, respectiv iulie 2021 – 18 august 2021. Anterior, în 2006-2011, el a lucrat la ING Bank, ca economist-șef și Director Piețe Financiare.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună