Fosilele unei noi specii de hominid, descoperite în Etiopia

Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature, fosilele au o vechime de 3,4 milioane de ani și atestă faptul că acei hominizi trăiau în Etiopia în aceeași perioadă cu Australopithecus afarensis, specia din care face parte celebra Lucy, al cărei schelet a fost găsit la o distanță de doar 35 de kilometri, informează site-ul publicației franceze Le Monde. Hominizii din specia Australopithecus deyiremeda erau contemporani, de asemenea, cu mai multe alte specii de hominizi care populau Africa.

Fosilele au fost descoperite în martie 2011 de o echipă coordonată de Yohannes Haile-Selassie, profesor asociat la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland și la Universitatea Case Western Reserve, în regiunea Afar, la câteva sute de kilometri nord-est de capitala etiopiană Addis Abeba. Noul tip de hominid este cunoscut doar prin intermediul unor fragmente de maxilar și câtorva dinți, care provin cel puțin de la doi indivizi.

Yohannes Haile-Selassie și colegii lui consideră că morfologia acestor oseminte îl include pe noul hominid în grupul australopitecilor, dar permite definirea unei specii noi, care a fost denumită “deyiremeda”, care însemnă “rudă apropiată” în limba afar.

Noua descoperire va complica și mai mult arborele genealogic al hominizilor din acea epocă – pliocenul mijlociu. Savanții o “cunoșteau” deja pe Lucy și pe rudele acesteia, aparținând speciei Australopithecus afarensis, descendenți presupuși din Australopithecus anamensis. Însă există și Australopithecus bahrelghazali, descoperit de o echipă coordonată de cercetătorul francez Michel Brunet, în Ciad, în 1996. Supranumit “Abel” și având o vechime de 3,6 milioane de ani, acea specie este cunoscută doar prin intermediul unui maxilar inferior parțial.

Există însă și Kenyanthropus platyops, o altă specie, cunoscută prin intermediul unui craniu vechi de 3,4 milioane de ani, descoperit în 2001 în situl Lomekwi – la doar un kilometru de locul în care au fost descoperite, recent, cele mai vechi unelte din piatră cunoscute, create în urmă cu 3,3 milioane de ani.

Aceleiași epoci îi aparține și un picior descoperit tot în Etiopia, în 2012, de echipa cercetătorului Haile-Selassie, datând din urmă cu 3,4 milioane de ani. “Din păcate, aceste oseminte și cele ale hominizilor Australopithecus deyiremeda, găsite în același sit, nu sunt asociate în mod clar”, iar piciorul solitar nu și-a găsit deocamdată proprietarul legitim.

Ramurile arborelui genealogic al oamenilor se încarcă, deci, cu regularitate, cu noi sosiți, fără ca poziția unora în raport cu a altora să fie bine delimitată. Lucy, pe care publicul larg o consideră adeseori o strămoașă directă a omului modern – fapt contestat de cei mai mulți dintre paleontologi – se vede “împinsă” și mai mult de acest nou verișor al ei către o ramură moartă. “Indiferent de raporturile de atunci, acum avem o dovadă indiscutabilă a faptului că mai multe specii de hominizi au trăit în același moment în Africa de Est, cu o mare proximitate geografică între ele”, a spus profesorul Haile-Selassie.

Cum poate fi explicată o astfel de diversitate în rândul unor animale foarte apropiate pe plan morfologic, într-un ecosistem comun? “O separație a nișelor ecologice, implicând o diversitate a preferințelor alimentare, a strategiilor de căutare a hranei, a alegerii habitatului și o deplasare a populației ar fi probabil un factor-cheie”, spune Fred Spoor, profesor la University College of London, într-un comentariu care însoțește articolul publicat în revista Nature.