Forță, claritate și impact. De ce nu cedează doamnele când presiunea crește?

Întotdeauna se poate mai rău. Sau mai bine. Zi după zi vedem tot felul de noi motive care pot destabiliza cursul vieții. Noi conflicte pot declanșa efecte pe lanț, și un simplu exemplu se leagă de creșterea prețului la combustibil, care nu se rezumă doar la o cifră mai mare pe bonul de la benzinărie, ci poate ajunge să declanșeze (noi) reduceri de costuri prin companii. Evoluția tehnologiei are multiple valențe, dar una dintre ele se traduce în concedieri și redesenarea modelelor de lucru. Timpul pare tot mai puțin, taskurile vin în cascadă și pare că devine deja artă jongleria cu diversele roluri pe care le avem de îndeplinit și armonizat în viața profesională și personală. Cât putem aloca familiei, jobului, propriei persoane, prietenilor și altor activități? Permanent este ceva urgent de făcut și este evident că lucurile nu se îmbunătățesc.

Studiile arată că femeile, indiferent de vârstă, raportează niveluri de suprasolicitare și anxietate mai ridicate decât în cazul bărbaților, ceea ce adaugă presiune asupra dinamicii sociale și asupra disponibilității pentru compromis, afirmă Manuela Mancaș, fondatoare a companiei de cercetare de piață AHA Moments. Or nivelurile ridicate de suprasolicitare și anxietate nu sunt provocate doar de lucrurile pe care le avem de făcut, ci și de modificările de comportament la nivelul societății – interacționăm mai puțin, socializăm mai rar, ecranele acaparează tot mai mult timp și atenție, societatea se polarizează.

În ciuda tuturor acestor provocări, femeile reușesc însă, cumva, să performeze în toate rolurile pe care și le asumă. Un exemplu este faptul că, în ultimul deceniu, numărul femeilor care conduc sau dezvoltă afaceri a crescut constant, iar țara noastră depășește media Uniunii Europene la acest indicator. Potrivit datelor Eurostat, analizate de organizația de antreprenoriat The Business Alliance, aproape patru din zece antreprenori din România sunt femei. Astfel, România se află pe locul 3 în UE la prezența femeilor în antreprenoriat. În țara noastră, aproximativ 620.000 de femei sunt acționare sau asociate în companii active, iar alte circa 185.000 desfășoară activități independente ca PFA, întreprindere individuală sau familială. Astfel, aproape 800.000 de femei sunt implicate direct în mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea antreprenoriatului și a economiei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerțului analizate de KeysFin.

De asemenea, 47% dintre firmele cu cifră de afaceri peste 10.000 lei au cel puțin o femeie acționar sau asociat, iar 25% dintre companiile active din România sunt deținute exclusiv de femei.

În plus, și la nivel de corporații doamnele și-au adjudecat locuri pe treptele cele mai înalte; cu titlul de exemplu, este suficient să ne uităm spre sistemul bancar, un domeniu în care până în urmă cu nu mai mult de jumătate de secol era rezervat bărbaților. În top zece bănci în funcție de active, trei instituții au doamne în fotoliul de CEO, iar celelalte au cel puțin una pe nivelul doi de management. Ba chiar sunt companii în care numărul de femei îi depășește pe cel al bărbaților angajați, per total (de pildă în cazul unei companii din industria farma).

Dar cum trasformă femeile presiunea în forță, claritate și impact? Este chiar tema sub care se desfășoară, pe 23 martie, gala Women in Power. Poate prioritizarea este unul dintre secrete. Dublată, evident, de foarte multă muncă, răbdare, și exerciții de respirație. Am constatat că doamnele puternice, fără excepție, știu că fără să-și acorde lor atenție și prioritate nu au cum să se încarce cu energia necesară pentru a face față tuturor rolurilor pe care le au de îndeplinit.

Cumva, presiunea, în diverse forme – socială, financiară, autoimpusă -, a fost permanent „aici”. Femeilor le este acum mai ușor să aibă acess la studii, să-și construiască un parcurs profesional, să fie văzute, auzite, să voteze. Tipul de presiune s-a schimbat; pesemne nici n-a crescut, nici nu s-a micșorat, de-a lungul anilor. Dar „antrenamentele” anterioare or fi marcat ADN-ul doamenelor să facă față la stres în varii forme. Să găsească soluții, să performeze.  

Dirijor sau dictator?

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează cum este percepută tipologia leadershipului feminim. În mod covârșitor (aproape două treimi) dintre răspunsuri, consideră femeile ca fiind jucători de echipă, mai puțin de o cincime considerând șefele drept cele care dictează totul, colegii fiind executanți. Dacă leadershipul feminin ar fi o replică într-o ședință, cum ar „suna”?

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin