Fondurile de pensii private, la investiții de 7 mld. euro în acțiuni la Bursa de Valori București, dublu față de acum câțiva ani. Dar valoarea mare ascunde și o vulnerabilitate: bursa își pierde din adâncime, lichiditatea nu impresionează, iar fondurile vor fi forțate să meargă spre extern

Fondurile de pensii private (Pilon II), acolo unde sunt 8,2 milioane de participanți, dintre care 4,3 milioane sunt contributori activi, sunt cei mai mari investitori ai Bursei de Valori București, acumulând participații consistente în ultimii ani în cele mai importante companii listate.

Cele mai recente date – la 28 februarie 2025, arată că valoarea deținerilor acestora în acțiuni listate pe piața reglementată era de 6,9 miliarde de euro, adică 94,2% din totalul expunerii lor pe acțiuni. Această concentrare masivă a investițiilor în piața locală ridică o serie de semnale de alarmă legate de lichiditate și adâncimea bursei, în contextul în care free-float-ul real devine tot mai restrâns, spun analiștii.

„Free-float-ul oficial al bursei din București nu este oricum unul prea ridicat. La sfârșitul lunii februarie 2025, valoarea free-float-ului oficial al companiilor listate pe piața reglementată reprezenta circa 38% din capitalizarea bursieră”, explică Mihai Caruntu, vicepreședinte al AAFBR.

„Ponderea deținerilor fondurilor de pensii pilon II în free-float-ul pieței reglementate a BVB reprezintă la rândul lor tot circa 38%. Astfel, un calcul simplu ne dezvăluie că, dacă facem abstracție de participațiile deținute de fondurile de pensii pilon II, atunci free-float-ul real al BVB ar fi, la data calculului, în jur de 24% din capitalizarea bursieră totală a pieței reglementate”.

Cât de lichidtă mai este bursa atunci? Caruntu avertizează că, în principiu, participațiile fondurilor de pensii nu se mai întorc în piață decât într-o măsură relativ mică, ceea ce duce la o „canibalizare” a lichidității. Cu alte cuvinte, pe măsură ce fondurile de pensii devin acționari majori în tot mai multe companii listate, acțiunile respective se tranzacționează mai rar, iar lichiditatea scade.

Datele susțin acest fenomen. În cazul celor mai lichide și importante companii listate la BVB, fondurile Pilon II dețin participații cumulate care depășesc adesea 40% din free-float. La MedLife, de exemplu, fondurile au ajuns la 40,6% din acțiuni, ceea ce reprezintă peste 65% din free-floatul real. La OMV Petrom dețin 13,9% din companie, ceea ce înseamnă jumătate din acțiunile disponibile în piață. Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Electrica, Aquila, Digi, Sphera, Teraplast sau TTS sunt toate în aceeași categorie: companii mari, dar cu free-float tot mai îngust și dominat de deținerile fondurilor Pilon II. În multe cazuri, acestea controlează peste jumătate din acțiunile disponibile public.

Tendința de acumulare a continuat și după listarea Hidroelectrica din 2023. De atunci și până în februarie 2025, fondurile Pilon II și-au mărit semnificativ participațiile la Aquila (+6,9 puncte procentuale), Sphera (+5,6 pp), MedLife (+3,9 pp), TTS (+3,8 pp), Electrica (+3,7 pp), Hidroelectrica (+2,2 pp), Romgaz (+2,1 pp), Digi (+2,1 pp), OMV Petrom (+0,5 pp). Tot în această perioadă, au intrat în portofoliile fondurilor și companii noi: Antibiotice Iași, Arobs și Premier Energy.

Problema este că, în lipsa unui aport constant de noi emitenți, acest model riscă să ajungă într-un punct de blocaj. Pe de o parte, contribuțiile la Pilon II cresc constant, ceea ce generează noi fluxuri de capital care trebuie investite. Pe de altă parte, numărul companiilor listate eligibile pentru astfel de investiții este limitat. Căruntu consideră că BVB ar trebui să genereze anual cel puțin 300-500 milioane euro în oferte publice noi pentru a putea absorbi capitalurile provenite din Pilon II. Deocamdată, singura ofertă majoră post-Hidroelectrica a fost cea a Premier Energy, în valoare de aproximativ 113 milioane euro.

În lipsa unei adânciri semnificative a pieței, investițiile fondurilor Pilon II vor fi forțate să se îndrepte către bursele externe. O estimare a Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), citată de Căruntu, arată că în următorii cinci ani activele fondurilor Pilon II ar putea crește cu 25-30 miliarde de euro. Practic, în doar cinci ani, fondurile și-ar putea dubla dimensiunea actuală.

„Devine astfel evident că, în următorii ani, în lipsa unor IPO-uri majore la BVB, fondurile de pensii pilon II nu vor avea încotro și vor investi tot mai semnificativ pe bursele de acțiuni dezvoltate din Europa pentru a plasa capitalurile de la viitorii pensionari în condiții de lichiditate adecvată”, punctează Căruntu.

Unele fonduri au început deja acest proces: FPAP Aripi are deja 23% din expunerea pe acțiuni plasată pe piețele externe. Însă altele, precum FPAP NN și Metropolitan Life, sunt încă 100% expuse pe piața locală, ceea ce subliniază urgența diversificării ofertei de acțiuni listate.

Căruntu subliniază că relevanța unei burse nu este dată de capitalizare sau de numărul de companii listate, ci de valoarea efectivă a tranzacțiilor. „Pentru o piață de instrumente financiare nimic nu contează mai mult decât lichiditatea. Orice alt obiectiv al unei burse de valori este secundar și se substituie obiectivului de lichiditate.”

Prin urmare, deși fondurile de pensii sunt o poveste de succes pentru BVB, ele pun în același timp presiune pe sistemul de piață să se dezvolte mai rapid. Fără o ofertă constantă de noi emitenți, fondurile riscă să depășească capacitatea de absorbție a bursei românești și să își mute treptat banii în afara țării. Iar asta ar fi o oportunitate pierdută nu doar pentru piața de capital, ci și pentru economia românească în ansamblu.

 ​