Fondurile de pensii, cel mai mare investitor instituțional, caută noi oportunități pe bursă: „Au capital și apetit. Statul are companii mari, dar multe nelistate. Este un match made in heaven”

Fondurile de pensii private Pilon II și Pilon III au ajuns cel mai mare investitor instituțional pe piața de capital din România, cu active de aproximativ 30 de miliarde de euro, din care aproximativ un sfert în acțiuni românești, însă dimensiunea în creștere a acestui capital și lipsa marilor listări ridică întrebarea: unde pot fi plasați acești bani pe termen lung?

„Fondurile de pensii au capital, au apetit, dar au nevoie de oportunități de investiții. Statul are companii mari, însă destul de multe nelistate. Este destul de evident că este un match made in heaven. Avem nevoie unii de ceilalți”, a spus Cosmin Paraschiv, membru consiliul director CFA, reprezentant al industriei, la un eveniment organizat de CFA joi la Bursa de Valori.

CFA – Asociația profesioniștilor în investiții – a lansat joi un studiu prin care a prezentat avantajele vânzărilor de acțiuni din partea statului la companii deja listate, ceea ce ar duce la încasarea unor sume suplimentare la buget și deci reducerea pe

bugetul de stat, cât și la creșterea lichidității bursiere. 

“Piața locală de capital devine prea mică pentru dimensiunea actuală și în creștere rapidă a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II. Chiar și cu o pondere relativ redusă a acțiunilor în portofoliile fondurilor – aproximativ 25% în prezent – acestea exercită o presiune directă asupra cererii de instrumente listate de calitate, cu lichiditate și guvernanță adecvată. În lipsa unor listări suplimentare, riscul este ca fondurile să ajungă la o concentrare excesivă pe un număr restrâns de emitenți locali și la creșterea investițiilor pe alte piețe externe”, se arată în studiu.

ZF a scris de mai multe ori despre potențialul unor vânzări suplimentare de acțiuni – SPO – din partea statului. Doar o vânzare de 5% din Hidro – care se poate face chiar peste noapte prin plasamente private – ar adduce circa 2,5 – 3 mld. lei bugetului de stat. 

Estimările celor din industrie arată că activele fondurilor se vor dubla până în 2030, alimentate de contribuții lunare de circa 150 de milioane de euro. În prezent, cea mai mare parte a portofoliilor este plasată în titluri de stat, însă chiar și cu o expunere relativ redusă pe acțiuni – de aproximativ 25% – cererea fondurilor pentru plasamente listate este considerabilă.

Astăzi, fondurile de pensii controlează în jur de 40% din free-float-ul Bursei de Valori București, iar trendul este de creștere către 45-50%, spune Paraschiv. Practic, piața de capital și fondurile de pensii se dezvoltă împreună: pe măsură ce activele fondurilor cresc, și rolul lor pe bursă se amplifică.

Cele mai recente listări importante de pe piața locală au arătat că fondurile de pensii joacă un rol important în succesul unei oferte. În cazul Hidroelectrica, cea mai mare ofertă publică inițială din istoria bursei românești, fondurile de pensii au subscris jumătate din oferta de acțiuni, iar astăzi dețin circa 10% din companie.

„Dacă ne uităm la ultimele IPO-uri, fondurile de pensii au fost întotdeauna investitori ancoră”, a subliniat Paraschiv.

Statul deține în continuare participații în companii mari din energie, infrastructură și transporturi, multe dintre ele nelistate. Într-un scenariu de deschidere către piața de capital, aceste companii ar putea deveni o destinație naturală pentru capitalul fondurilor de pensii, interesate de plasamente pe termen lung și randamente predictibile.

Astfel, complementaritatea dintre banii administrați de fondurile de pensii și potențialele listări de companii de stat este evidentă. Pentru bursă și investitori, ar însemna diversificare și lichiditate suplimentară. Pentru companies, ar însemna acces la capital și la o guvernanță mai transparentă