Fondurile care ar fi trebuit să ne salveze de criză

Din păcate însă, la mai bine de cinci ani și jumătate de când s-a dat drumul la “robinetul” cu bani europeni, românia a atras mai puțin de 10% din cele aproape 20 de miliarde de euro oferite gratis de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, aproape două miliarde de euro au intrat în economie, iar câțiva antreprenori au reușit, cu fonduri europene, să își construiască o mică afacere, să își extindă o hală de producție de mobilă, să își cumpere utilaje pentru a fabrica șervețele pe care să le vândă apoi marilor lanțuri de retail sau să recalifice câteva sute de angajați în domeniul panificației sau al managementului. Ce lecții se pot învăța din experiența celor care au luat fonduri europene?

Peste un milion de angajați și șomeri trimiși din nou la școală ca să se perfecționeze, mii de clădiri, spitale și azile restaurate, sute de căi ferate reabilitate și cel puțin nouă tronsoane de autostradă proaspăt construite – așa ar fi trebuit să se traducă, în fapte, miliardele de euro pe care România le-a primit de la UE în perioada 2007- 2013. Managamentul defectuos al banilor europeni (inclusiv cu miniștri aflați în conflicte de interese), fraudele descoperite în urma auditurilor, demotivarea funcționarilor cu salarii de 300 de euro care decontează facturi de milioane de euro și birocrația excesivă sunt doar câteva dintre motivele pentru care România a ratat deja ținta de absorbție propusă în primul exercițiu financiar de la intrarea în UE. Totuși, există în prezent peste 8.600 de proiecte aflate în curs de implementare, iar unele au fost deja finalizate cu brio.

Poveștile de succes sunt de două feluri: cele care implică accesarea de fonduri europene și cele pentru care s-a reușit obținerea celei mai eficiente soluții. Din prima categorie, se pot enumera proiecte care au primit finanțare și au fost implementate cu succes în domenii precum industria prelucrătoare, dezvoltarea resurselor umane, agricultură și turism, dar nu există niciun proiect care să se desfășoare fără probleme, este de părere Cosmin Drăgoi, partner în cadrul firmei de consultanță în accesarea de fonduri europene M27 Euronet Advisory.

“Se pare că mereu există o virgulă greșit pusă sau greșit interpretată, care duce inevitabil la anumite tăieri din finanțarea aprobată. Însă clienții sunt mulțumiți să-și primească majoritatea banilor, după o așteptare de cel puțin un an de zile, chiar dacă evaluarea nu a fost neapărat cea mai corectă”, adaugă el. Plățile făcute de către Bruxelles către București au fost suspendate de mai multe ori în acești ani, iar rata scăzută de absorbție a determinat Guvernul să înființeze un minister al afacerilor europene în octombrie 2010, care însă nu a avut rezultatele dorite. Bulgaria în schimb, care a creat un minister care să se ocupe de fondurile europene tot în 2010, a reușit într-un an să atragă de cinci ori mai multe finanțări europene decât volumul încasat în perioada 2007 – 2009. De departe însă cel mai bun exemplu de bune practici în absorbția de fonduri europene este Polonia, care a reușit să absoarbă până în prezent peste 67 din cele 82 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE în aceeași perioadă și care înregistrează adevărate “miracole” în ceea ce privește evoluția economiei într-o perioadă de criză (o creștere economică de aproape 16% în perioada 2008- 2011).

Pentru antreprenori și pentru consultanți, decizia de a lucra în domeniul atragerii fondurilor europene a fost trambulina de lansare către lumea mai largă a finanțării pentru proiecte și companii. “Pot spune cu încredere că pentru noi acest domeniu a fost unul de succes, însă nu știu dacă următoarea alocare a fondurilor europene pentru România ne va mai găsi în branșa consultanților dedicați absorbției. Această hotărâre va depinde foarte mult de noua strategie de atragere a finanțărilor nerambursabile ce va trebui abordată de guvern pentru următoarea perioadă de alocare, pentru a avea și ceva rezultate pozitive în acest sens”, adaugă Drăgoi, care crede că, dacă nu vor fi luate măsuri drastice care să influențeze în mod direct și pozitiv procesele implicate în atragerea finanțărilor europene, probabil că firma sa se va orienta către alte soluții de finanțare mai eficiente, mai simple și rapide. Câteva afaceri dezvoltate pe bani europeni, fără de care nu ar fi supraviețuit în perioada crizei, trasează exemple de povești de succes în utilizarea fondurilor europene, iar lecțiile învățate de beneficiarii de acum reprezintă un prim pas pentru îmbunătățirea absorbției pentru următorul exercițiu financiar, 2014 – 2020.

BUSINESS Magazin a ales să prezinte șapte dintre acestea.