Fondul Suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, care are investiții și la Bursa de Valori București, avea o expunere de 735 mil. dolari în obligațiuni Credit Suisse la final de 2022. Acum aceste bonduri nu mai au nicio valoare după salvarea băncii de către UBS
Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, cu active de aproximativ 1.300 de miliarde de dolari, adică de patru ori cât PIB-ul României, este printre marii pierzători ai salvării Credit Suisse de…
Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, cu active de aproximativ 1.300 de miliarde de dolari, adică de patru ori cât PIB-ul României, este printre marii pierzători ai salvării Credit Suisse de către UBS.
La final de 2022 Fondul avea obligațiuni Credit Suisse de 735 mil. dolari, iar dacă nu a modificat din această poziție atunci a încasat o lovitură extrem de dură întrucât odată cu salvarea Credit Suisse de către UBS aceaste bonduri sunt fără nicio valoare.
Credit Suisse a spus că 16 miliarde de franci elvețieni (17,24 miliarde de dolari) din datoria sa de nivel 1 suplimentar vor fi reduse la zero la ordinul autorității elvețiene de reglementare, ca parte a fuziunii de salvare cu UBS, ceea ce a provocat duminică furia deținătorilor de obligațiuni, scrie agenția Thomson Reuters.
FINMA, autoritatea de reglementare elvețiană, a declarat că decizia va consolida capitalul băncii. Măsura reflectă dorința autorităților de a vedea investitorii privați împărțind durerea provocată de problemele Credit Suisse.
Președinta Marlene Amstad a declarat că FINMA a respectat cadrul bancar “prea mare pentru a da faliment” al țării în luarea acestei decizii.
Aceasta înseamnă că deținătorii de obligațiuni AT1 vor rămâne cu nimic, în timp ce acționarii, care se află sub obligațiuni pe scara de prioritate pentru rambursare în cadrul unui proces de faliment, vor primi 3,23 miliarde de dolari în cadrul acordului cu UBS.
Create în urma crizei financiare mondiale, obligațiunile AT1 sunt o formă de datorie de rang inferior, care contează pentru capitalul de reglementare al băncilor. Ele au fost concepute ca o modalitate de a transfera riscurile către investitori și de a le îndepărta de contribuabili în cazul în care o bancă are probleme.
Obligațiunile pot fi convertite în acțiuni sau pot fi amortizate atunci când rezervele de capital ale unui creditor se erodează dincolo de un anumit prag.
“Este uimitor și greu de înțeles cum pot inversa ierarhia dintre deținătorii de AT1 și acționari”, a declarat Jerome Legras, șeful departamentului de cercetare de la Axiom Alternative Investments, un investitor în datoria AT1 a Credit Suisse.
Reuters a relatat mai devreme duminică că autoritățile elvețiene au luat în considerare impunerea de pierderi deținătorilor de obligațiuni ca parte a acordului de salvare.
Directorul general al UBS, Ralph Hamers, a declarat analiștilor că decizia de reducere la zero a obligațiunilor AT1 a fost luată de FINMA, astfel că nu va crea o datorie pentru bancă.
Datoria AT1 a Credit Suisse a crescut mai devreme duminică, pe fondul informațiilor potrivit cărora acționarii vor primi ceva în cadrul unui acord cu UBS, ceea ce a ridicat speranța că deținătorii de obligațiuni vor fi protejați.
La Bursa de la București Fondul și-a înjumătățit participațiile la BRD SocGen (BRD) și Banca Transilvania (TLV), dar și-a triplat expunerea pe OMV Petrom (SNP) în 2022, rămânând pe poziții la Transport Trade Services (TTS) și MedLife (M). Singurul exit a fost cel de la Electrica (EL).