Focus pe ETF-uri: Ce sunt fondurile tranzacționate la bursă și de ce le aleg investitorii români

După ce piețele globale de capital au intrat anul trecut pe un trend descendent, participanții bursieri s-au uitat din ce în ce mai puțin către administratorii de fonduri mutuale și au căutat instrumente mai sigure, cât și un nivel mai ridicat de diversificare în portofoliu. Astfel, investitorii – inclusiv cei din România – s-au orientat acătre fonduri tranzacționate la bursă datorită costurilor mai mici de finanțare și avantajelor impuse de investițiile realizate în mod pasiv. În acest sens, în ce măsură putem afirma că s-au dezvoltat strategiile investitorilor români?

Creșterea în popularitate a ETF-urilor (exchange traded funds – fonduri tranzacționate la bursă) se datorează în primul rând intenției de a descoperi metode cât mai facile de a investi, în special din punctul de vedere al resurselor investite, respectiv timp și capital, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj XTB.

Anul trecut, podiumul celor mai tranzacționate instrumente pe XTB România a fost format exclusiv din ETF-uri, pozițiile patru și cinci fiind ocupate de două grupuri tech: Palantir Technologies, dezvoltator de software-uri pentru agențiile guvernamentale americane, și UiPath, prima companie românească listată pe Wall Street.

În contextul în care piețele bursiere s-au confruntat în 2022 cu probleme precum războiul ruso-ucrainean, o inflație ajunsă la maximul ultimelor decenii, creșterea prețului energiei, majorarea dobânzilor de referință la nivel global și întreruperile suferite de lanțurile de aprovizionare din China, investitorii și-au îndreptat atenția fie spre instrumente mai sigure, precum depozite bancare și titluri de stat, fie au optat să își diversifice pozițiile – în detrimentul administratorilor de fonduri.  Astfel, în 2022 activele industriei românești de asset management au coborât cu aproximativ 31%.

„ETF-urile seamănă cu o acțiune tipică de la bursă și reprezintă o alternativă pentru cei ce doresc să investească, dar nu au timp sau know-how. Deși, la prima vedere, acest instrument financiar ar putea părea foarte complex, iar conceptul, mai greu de înțeles, de fapt reprezintă o modalitate mult mai facilă de a investi într-o paletă foarte largă de instrumente precum indici, acțiuni cu capitalizare mare sau mai mică, mărfuri sau chiar obligațiuni”, explică Radu Puiu.

O modalitate pasivă de investiții

El argumentează că investitorii români sunt interesați de acest tip de instrument întrucât reprezintă o modalitate „la îndemână” care nu necesită o gestionare activă, putând reprezenta totodată o modalitate pasivă de investiții. Avantajele unui ETF constau în faptul că instrumentul este mult mai simplu și mai eficient din punctul de vedere al costurilor față de cumpărarea unui portofoliu de acțiuni, cât și în utilizarea efectului de levier (leverage) și în costurile mai mici de finanțare.

Fondurile tranzacționate la bursă acoperă toate sectoarele majore ale economiei, de la domeniul financiar, energie și telecomunicații la biotehnologie, metale prețioase și industrie. La Bursa de Valori București, luna trecută a marcat lansarea primului ETF sectorial, ETF Energie Patria-TradeVille, care replică dinamica indicelui BET-NG, unde sunt incluse companiile de pe Piața Principală a BVB care au obiectul de activitate energia și utilitățile aferente. Anterior, singurul fond tranzacționat la BVB era ETF BET Patria-Tradeville, care are la bază indicele de referință BET.

„ETF-urile se evidențiază prin câteva puncte cheie. Dacă nu ești un expert în ceea ce privește selectarea companiilor și a acțiunilor pentru un portofoliu de investiții, utilizarea ETF-urilor pasive poate fi utilă. Aceste instrumente financiare permit investitorilor să țintească oportunități de investiții foarte specifice. Acest tip de fonduri oferă investitorilor flexibilitate în trading.”

Cele mai tranzacționate ETF-uri de anul trecut pe XTB au fost iShares Core World UCITS, care oferă expunere pe un indice bursier format din companii din țări dezvoltate, iShares S&P 500 UCITS, care urmărește dinamica celui mai important indice din Statele Unite (S&P 500) și iShares Core MSCI EM IMI UCITS, unde sunt incluse companii din economii emergente, reprezentând al patrulea ETF ca mărime disponibil în Europa, cu active gestionate de circa 19,2 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al XTB.

Cele mai recente date arată o activitate puternică în industria globală a ETF-urilor în 2022, an în care activele sectorului au înregistrat scăderi considerabile, puține active reușind să scape nevătămate.  Cu toate acestea, investițiile sunt ciclice și, adesea, cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când piețele scad și acțiunile sunt mai ieftine, continuă reprezentantul XTB.

„Expunerea extensivă la piață este o altă caracteristică importantă. ETF-urile reprezintă o gamă extrem de largă de indici din piață, inclusiv acțiunile din SUA cu mare capitalizare, acțiunile pe sectoare, piețele emergente și multe altele. Un ETF este un singur titlu de valoare care reprezintă un portofoliu bine diversificat de acțiuni sau obligațiuni și poate reprezenta o alternativă interesantă pentru mulți investitori.”

În aceeași notă, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investițiilor care a introdus diverse produse și servicii noi pe piețele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croația pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb și ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregătește să creeze un ETF care ar replica indicele benchmarkul BET al pieței locale de capital. În consecință, Bursa de la București poate deveni mai vizibilă în rândul investitorilor europeni, în vreme ce aspiră la calificativul de piață emergentă din partea Morgan Stanley odată cu mult anticipata listare a Hidroelectrica.

„Ultimii ani au adus un context de piață departe de ce cunoșteam drept normalitate înaintea pandemiei. Blocajele fluxurilor de transport, lipsa anumitor piese necesare în lanțurile de producție, inflația și războiul sunt doar câțiva din factorii ce au modelat mediul investițional în ultimii doi ani. Astfel, am văzut o serie de modificări clare ale pieței”, afirmă analistul.

Pe fondul ratelor mici ale dobânzilor și optimismului postpandemic, indicii bursieri majori au avansat puternic până la sfârșitul anului 2021, alimentați de creșterea instrumentelor considerate mai riscante precum companiile de tehnologie și activele digitale. 2022 a adus însă o imagine în contrast total: piețele au coborât, iar criptomonedele și companiile de tehnologie au marcat scăderi și mai ample, ștergând o bună parte din interesul investitorilor.Printre instrumentele care au intrat în prim-plan s-au numărat firmele din sectorul de energie, băncile și metalele prețioase.

„În plus, segmentul AI (inteligența artificială) a devenit unul dintre subiectele de top atât în rândul investitorilor individuali, cât și ai celor instituționali. Multe mărfuri au avut de suferit grav în 2020, ca urmare a schimbării comportamentului consumatorilor cauzate de blocajele globale. Cu toate acestea, în ultimele luni, o parte dintre acestea au început să își revină puternic, un exemplu fiind aurul, și au continuat să crească în acest an.”

Foto: Radu Puiu, XTB

Pariul burselor pe AI

Un exemplu în ceea ce privește industria AI poate fi dat de frenezia creată în jurul ChatGPT, un robot care generează texte cu limbaj uman și una dintre aplicațiile cu cea mai rapidă creștere din istorie. Datorită popularității platformei – ChatGPT număra 100 de milioane de utilizatori activi la doar două luni de la lansare –, investitorii internaționali încearcă acum să anticipeze avântul companiilor care dezvoltă proiecte AI și se îngrămădesc asupra puținelor variante disponibile pe piețe.

Ascensiunea platformei a fost precedată într-o anumită măsură de un interes în creștere privind acțiunile tech, puternic dependente de nivelul dobânzilor și sentimentul general al pieței.

„În acest sens, dobânzile mai ridicate duc la costuri mai mari ale împrumuturilor, care pot afecta marjele de profit. Ratele dobânzilor sunt așteptate să rămână la niveluri ridicate în acest an, iar datele macroeconomice mixte ce sugerează o inflație mai încăpățânată exclud ideea de reducere a dobânzilor din SUA în acest an”, continuă Radu Puiu.

Piața Nasdaq, unde sunt incluse marile companii tech din SUA, a pierdut circa 33% anul trecut, mai mult decât S&P 500, care s-a depreciat cu aproxiamtiv 20%. De aici, investitorii ar fi putut considera atractive prețurile grupurilor tehnologice americane, aflate „la discount” în cursul anului trecut. De exemplu, acțiunile UiPath s-au depreciat cu 70,6% anul trecut, iar Palantir a fost pe minus cu 65%.

„În plus, popularitatea ar putea fi justificată de un val de optimism, sperând la o îmbunătățire a situației economice în acest an care să favorizeze o relaxare a politicii monetare din partea Fed (Rezerva Federală, banca centrală americană – n.r.)”, a declarat analistul pentru BM.