FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României în 2025, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, și la 1,4% în 2026. ”Dacă pachetul de reforme va fi aplicat integral, deficitul fiscal total ar putea coborî la aproximativ 6% din PIB în 2026”

Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a ROmâniei în 2025, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, și la 1,4% pentru 2026, apreciind că accelerarea investițiilor finanțate prin programul Next Generation EU va compensa parțial temperarea  consumului privat cauzată de inflație și de efectele consolidării fiscale.

”Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025–2026, care include majorări ale cotelor standard și reduse de TVA, precum și continuarea înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026. Se așteaptă ca inflația totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a reintra în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026”, se arată în comunicatul emis de Fond în urma vizitei în România. 

Șeful misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru România, Joong Shik Kang, s-a aflat zilele acestea într-o vizită în țara noastră. 

FMI consideră că economia va crește treptat în contextul consolidării fiscale, esențială pentru a opri creșterea deficitelor gemene. Inflația va rămâne temporar ridicată, înainte de a reintra în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026:

• Politica fiscală: Pachetul recent de reforme pentru perioada 2025–2026, care include și reforme fiscale, este binevenit și reprezintă un pas important înainte. Implementarea completă a acestuia și măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice.

• Politica monetară: Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii ar trebui reluate doar după ce inflația va intra pe o tendință ferm descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida reziliența la șocuri.

• Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv creșterea eficienței statului, este crucială pentru valorificarea completă a fondurilor europene și susținerea creșterii economice în contextul ajustării fiscale necesare.

FMI atrage atenția că retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc, întrucât persistă îngrijorările legate de implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–2026 și de sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, având în vedere deficitul fiscal încă ridicat.

În plus, o creștere economică mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali — posibil combinată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine și intensificarea conflictelor regionale — ar putea afecta negativ comerțul și fluxurile de investiții străine directe.

Pe de altă parte, o implementare fermă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene ar putea întări încrederea investitorilor și reduce primele de risc mai rapid decât se așteaptă, ceea ce ar conduce la creșterea investițiilor private și a economiei.

Riscurile legate de inflație includ prețurile mai mari la energie și șocurile climatice nefavorabile care afectează prețurile alimentelor. O creștere a salariilor peste așteptări, posibil determinată de nivelul temporar ridicat al inflației totale, ar putea întârzia normalizarea prognozată a inflației de bază.

În ceea ce privește deficitul bugetar, FMI consideră că dacă pachetul de reforme va fi aplicat integral deficitul fiscal primar a putea coborî cu aproximativ 1¼ și, respectiv, 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, ceea ce ar restrânge deficitul fiscal total la aproximativ 6% din PIB în 2026.

Totuși, deficitul fiscal se va reduce doar treptat ulterior, ajungând la circa 5% din PIB până în 2030, în timp ce datoria publică raportată la PIB va continua să crească, apropiindu-se de 70%.

”Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și pentru a stabiliza datoria publică în jurul nivelului de 60%. Specificarea anticipată a unor măsuri concrete, cu aplicare începând din 2027, ar contribui la restabilirea credibilității și la creșterea predictibilității politicii fiscale, facilitând planificarea gospodăriilor și a companiilor și îmbunătățind climatul investițional”, se arată în comunicat.