FMI micșorează prognoza de creștere economică pentru România în 2025 de la 3,3% la 1,6%, însă chiar și așa această prognoză înseamnă o dublare a creșterii economice față de anul anterior

♦ Prognozele pentru economia României în 2025, situate la o creștere de 1-3%, indică în acest moment o accelerare față de 2024, când economia a crescut cu 0,8% ♦ Nicio prognoză nu vede o recesiune în România în acest an ♦ Problema nu este însă a creșterii economice, ci a deficitului bugetar care, foarte probabil după cifrele din primul trimestru, va sări de ținta de 7% din PIB, cât s-a angajat guvernul în fața Comisiei Europene.

Economia României nu scade sau stagnează în 2025, arată cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (FMI). Cu toate acestea, instituția a scăzut prognoza de creștere economică pentru România de la 3,3 % la 1,6 % în acest an. Raportul arată, astfel, că economia României evită o stagnare sau o recesiune în 2025 și activitatea economică continuă să crească, susținută de consum, în cea mai mare parte.

Economia a crescut anul trecut cu 0,8%. Guvernul mizează în acest an pe o creștere de 2,5%. Dacă va avea o creștere sub această prognoză, atunci vor fi probleme, așa cum sunt mereu când ai cheltuieli peste venitul estimat. Deficitul bugetar este anticipat în 2025 la 7% din PIB (cash). Anul trecut el a fost de 8,6% pe metoda cash (153 mld. lei). Marți, Eurostat a transmis că, pe metoda ESA 2010, el a fost de 9,3% din PIB. Metoda europeană este diferită de cea națională pentru că adaugă la deficit și angajamentele de plată neonorate din anul respectiv și care, evident, vor fi o povară pentru bugetul anului viitor.

Angajamentul și, până la urmă și interesul României, este ca deficitul bugetar să ajungă, treptat, la sub 3% în 2031. Primele date ale anului nu arată bine. Vom ști peste două zile care a fost deficitul bugetar pe primul trimestru al lui 2025. Ce știm oficial acum este că deficitul bugetar în primele două luni a fost de 1,6% din PIB, într-o insensibilă scădere față pe primele două luni din 2024. Și că cheltuielile de personal, de pildă, au crescut cu 16%. Dar noul guvern – condus de același prim-ministru care a dus deficitul la 8% anul trecut – promisese că va îngheța cheltuielile, astfel încât deficitele să scadă. Dar cheltuielile au continuat să crească – plus 3,7% în primele două luni din an, an/an.

Problema este că, pentru a acoperi acest deficit, te împrumuți. Iar când piețele te văd în dificultate, te penalizează mai mult pentru că pun în coșul dobânzii și riscul de neplată. România se împrumută azi pe piețele externe la peste 7%.

Datele locale despre sectoarele economice arată că aproape toate au încetinit sau scăzut față de ritmul de anul trecut. Construcțiile și IT-ul, care au fost fanionul creșterii economice în ultimii ani în România, au încetinit în 2024.

Cifrele din primele luni din 2025 indică o continuare a tendinței de răcire a economiei. Însă consumul, care este principala ramură economică și face 60% din PIB, a continuat să crească. În aceeași vreme însă, industria, care înseamnă 20 % din PIB pe partea de formare, continuă să bată pasul pe loc. Cu toate acestea, apar primele semne că industria ar putea să se revigoreze în 2025. Îndustria scade în România, încă, dar crește în UE, arată Eurostat. Și încă ceva: vești bune legate de sentimentul managerilor din industrie au venit și din partea Germaniei, principalul partener comercial al României, unde percepția managerilor este că cererea pentru produsele industriale va crește în perioada următoare, conform indicelui german ifo.

Primele cifre despre evoluția economiei în 2025 vor veni pe 15 mai, când Institutul Național de Statistică va publica seturi de date semnal privind evoluția PIB. Cifrele vor reflecta strict evoluția Produsului Intern Brut, fără alte detalii suplimentare legate de sectoarele care au adus această evoluție.

În acest moment, cele mai optimiste prognoze pentru economia României sunt de o creștere de 2,5-3 %, în vreme ce cele mai pesimiste prognoze se duc și sub 1% pentru 2025, după ce economia a crescut cu doar 0,8 % în 2024.

Evoluția economiei este crucială pentru bugetul public, pentru că creșterea de venituri programată la 16% în 2025 s-ar baza, în bună măsură, pe creșterea economică. Evoluția veniturilor la bugetul de stat este egală cu evoluția economiei împreună cu inflația. Astfel, la o inflație totală, inclusiv inflația industrială, de 5–6 % în 2025, este nevoie de o creștere economică nominală de cel puțin 7–8 %, astfel încât veniturile să se realizeze, în lipsa altor măsuri precum îmbunătățirea colectării la bugetul de stat prin digitalizare sau modificarea taxelor. Prognoza guvernului pentru economie este de o creștere reală de 2,5 % în 2025, previziune pe care și-a articulat bugetul de stat în 2025.