Florin Andrei, analist financiar: Putea Banca Națională să fie mai curajoasă?

13 mai 2024 a fost una dintre cele mai așteptate zile din acest an de către mediul financiar din România. În opinia majorității analiștilor și economiștilor, iar aici includ și propria-mi opinie, ședința de politică monetară a BNR ar fi adus o scădere a ratei dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,75%. Cu toate acestea, opțiunea BNR a fost una de prudență.

În piață, efectele unei reduceri de dobândă cu 0,25 puncte procentuale ar fi fost mai mult decât limitate întrucât dobânzile la creditele ipotecare noi au scăzut sub 6% iar cele de nevoi personale fac deja pași fermi sub 7%. Evident, ratele interbancare s-ar fi ajustat în consecință, acestea fiind acum la limita inferioară posibilă. Un alt efect, mai important din punct de vedere financiar ar fi fost scăderea costului la care BNR plătește depozitele overnight ale băncilor comerciale, de la 6% la 5,75%, în contextul unei piețe cu lichiditate foarte mare. Lichiditatea din sistemul bancar este estimată la peste 40 de miliarde de lei, cu un maxim istoric de 60 miliarde lei în ianuarie 2024. Odată cu scăderea dobânzilor, o parte din acești bani ar ajunge în piață sub formă de credite, la populație și companii.

Trecând peste componenta financiară, cel mai important efect ar fi fost semnalizarea unei noi perioade, aceea a unei politici monetare mai puțin restrictive și care să încurajeze creditul privat. O analiză sumară a creditelor acordate populației arată ca în 2023 creditele de nevoie personale au crescut cu peste 3 miliarde lei, în timp ce creditele pentru locuințe au început anul cu un declin continuat până în august după care au revenit pe creștere și au încheiat 2023 cu un nivel ușor superior față de soldul din ianuarie. La momentul actual atât soldul creditelor de nevoie personale cât și al celor ipotecare sunt peste nivelul din decembrie 2023, dinamica fiind mult mai pronunțată în cazul creditelor de consum. Identificăm aici primul argument pentru care BNR a menținut dobânda de politică monetară – dinamica pozitivă a creditelor acordate populației, în special pe zona de consum.

La momentul anunțării deciziei de politică monetară cunoșteam inflația din martie, în scădere de la 7,2% la 6,6% însă cu o dinamică pozitivă pe valorile lunare. Iată că după afișarea datelor de inflație pe aprilie, 5,9%, am mai primit o confirmare a faptului că inflația scade, fiind de fapt într-o stare de dezinflație – prețurile au continuat să crească însă cu o rată descrescătoare. Cu toate acestea, prețurile alimentelor au crescut cu 2,7% de la începutul acestui an, în timp ce prețurile serviciilor au adăugat 3,35%, acestea din urmă în special pe seama creșterilor de taxe și impozite. Al doilea argument, inflația este în scădere însă există în continuare presiuni ca urmare a modificărilor fiscale dar și al creșterilor salariale și consumului privat.

Consumul privat a revenit pe o tendință ascendentă mai pronunțată în martie, înregistrând creșteri de peste 4% ca urmare a creșterii achizițiilor de produse nealimentare dar și al carburanților. Consumul a fost susținut de creșterile salariale care pe parcursul anului 2023 au fost superioare inflației. Adăugam la toate acestea, noua lege a pensiilor care va aduce mai mulți bani în piață, poate nu și o putere de cumpărare mai mare. Avem și un al treilea argument: consumul populației în creștere, creșterile de salarii și pensii.

BNR este recunscută pentru prudență în regiunea Europei Centrale și de Est. Polonia, Cehia, Ungaria au operat deja scăderi ale ratei de dobândă la începutul acestui an, va urma și România, cel mai probabil în cadrul ședinței de politică monetară din iulie. O amânare a scăderii ratei de dobândă după primul set de alegeri este și aceasta de bun augur. Să nu uităm totuși de climatul global – SUA încă se confruntă cu presiuni inflaționiste prin prisma unei piețe a forței de muncă în continuă expansiune ceea ce pune banca centrală în dificultate privind scăderea ratelor de dobândă. Acest aspect are, bineînțeles, influență și în Europa.

Florin Andrei este analist financiar și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.