Finanțe personale. Cum pot românii să cumpere titluri de stat în euro și dolari emise de Ministerul Finanțelor, așa-numitele eurobonduri? La început de 2023, Finanțele au emis titluri în dolari pentru care plătesc chiar și 7,7% pe an

♦ „Sumele minime necesare pentru tranzacționarea instrumentelor cu venit fix diferă în funcție de piață. De regulă, pentru piața din Frankfurt, valoarea nominală minimă este de 100.000 euro, iar decontarea poate fi făcută doar în euro“, spune Banca Transilvania.

Un investitor care vrea să cum­pere titluri de stat de­no­minate în euro sau dolari emise de statul român, așa numitele eurobonduri și prin care Ministerul Finanțelor a atras recent 4 mld. dolari de pe piețele externe și pentru care plătește chiar și 7,6% pe an, poate face acest lucru prin inter­mediul unor servicii de brokeraj oferite de bănci, precum BRD, Banca Transilvania, BCR, Citi, având posibilitatea de achiziție pe piața secundară, adică de pe bursele externe.

Suma minimă este condiționată de cele mai multe ori de numărul de unități minime care pot fi achiziționate de pe bursele unde ajung aceste titluri de stat, de exemplu în unele cazuri 100.000 de euro la Frankfurt, iar comisioanele pot ajunge și la 60 de dolari pe tranzacție.

Pentru persoanele fizice, plasarea de ordine se face pe piața secundară, adică acolo unde titlurile de stat sunt listate după emisiunile statului, în timp ce investitorii instituționali (bănci, asigurători, fonduri de pensii, fonduri mutuale) pot participa direct pe piața primară. De asemenea investitorii se pot orienta și către fondurile de obliga­țiuni ale unora dintre aceste bănci, fonduri care investesc și în aceste eurobonduri.

„Sumele minime necesare pentru tranzacționarea instrumentelor cu venit fix diferă în funcție de piață. De regulă, pentru piața din Frankfurt, valoarea nominală minimă este de 100.000 euro, iar  decontarea poate fi făcută doar în euro“, a transmis Banca Transilvania la solicitarea ZF.

Pe piața din Stuttgart majoritatea titlurilor de stat pot fi tranzacționate folosind sume mai mici. „Această piață este împărțită în două segmente: Stuttgart XSTU – care permite numai decontarea în euro și Stuttgart FX Plus (XSTF) – care oferă posibilitatea decontării și în alte monede, precum dolari, lire sterline, facilitând astfel tranzacționarea titlurilor de stat în alte valute la costuri mult mai reduse, fără să fie nevoie de efectuarea anumitor schimburi valutare. În ceea ce privește comi­sionarea, aceasta depinde în mare măsură de suma investită pentru că o parte din taxele datorate terților (brokerilor externi prin care BT Capital Partners tranzacțio­nează pe aceste piețe externe) sunt fixe.“

Dacă un investitor vrea să iasă din acest plasament, adică să vândă instrumentele înainte de scadență, de obicei 5, 10 sau 30 de ani, poate face acest lucru pe piața de capital, însă pe lângă dobânda acumulată, valoarea finală va depinde și de prețul de vânzare al titlurilor de stat care va depinde la rândul său de raportul cerere/ofertă la acel moment și de condițiile economice, precum inflația și ratele dobânzilor.

De multe ori, aceste instrumente sunt foarte puțin lichide, fie că sunt listate la Frankfurt sau Luxemburg, astfel că se ajunge la un spread semnificativ între cumpărare și vânzare. Bondurile pe 30 de ani sunt foarte sensibile la evoluția dobânzilor din economie, în sensul in care o creștere de 1-2% a dobânzii poate aduce o scădere chiar și de 10-15% pe prețul obligațiunii.

„BRD oferă clienților săi posibilitatea de a investi în titlurile emise de statul român pe piețele interne și externe. Anterior tranzacționării, clientul trebuie să parcurgă anumite etape: determinarea profilului investițional în conformitate cu cerințele de reglementare MiFID II și semnarea cadrului contractual cu privire la tranzacționarea titlurilor de stat și serviciile de custodie aferente deținerilor de instrumente financiare”, spun reprezentanții BRD – Groupe Société Générale.

Ulterior, banca va stabili cu clientul detaliile tranzacției de cumpărare a titlurilor de stat: prețul unui bond, randamentul investiției, suma necesară decontării și data decontării tranzacției. Investiția în eurobonduri este disponibilă clienților fără condiționarea de apartenență la un anumit segment de clientelă, precum cel de private banking, adaugă BRD.

La o sumă investită de 100.000 de euro pe 30 de ani și la o dobândă de 7,67% pe an, suma finală pe care investitorul o va primi la scadență din partea Ministerului Finanțelor este de 230.100 de euro, plus suma investită inițial. Calculul presupune că emisiune va rămâne până la scadență.

Pe bursa din Frankfurt, unde au ajuns titlurile de stat în dolari pe 30 de ani, cu 7,625% dobândă, investiția minimă era de 2.000 de unități.

Ce se întâmplă dacă, de exemplu, un client deține titluri pe 10 sau 30 de ani și, din cauza unei urgențe, este nevoie să își vândă deținerile?

„Titlurile de stat sunt instrumente financiare în general lichide, în sensul că există furnizori de prețuri la care acestea pot fi vândute anterior scadenței. Prin urmare, dacă un client dorește să vândă deținerile anterior datei de scadență, se poate adresa băncii pentru a obține o cotație la care poate vinde titlurile de stat din portofoliu”, spune BRD.

De asemenea, dacă un investitor este client de private banking al unei bănci care nu se află în distribuția de titluri de stat, poate cumpăra eurobonduri prin altă bancă?

„În ceea ce privește BRD și modul nostru de lucru cu clienții persoane fizice, încheiem tranzacții cu titluri de stat doar cu decontare prin conturile clientului deschise la BRD. Titlurile de stat deținute de client la un custode pot fi ulterior transferate către alt custode. Serviciile de tranzacționare si custodie pot fi prestate de entități diferite, însă din experiența noastră acesta nu este un mod uzual de lucru pentru clienții persoane fizice.”

În urmă cu două săptămâni, Ministerul Finanțelor a împrumutat 4 miliarde de dolari într-o finanțare record de eurobonduri, atât în ceea ce privește suma atrasă, cât și interesul investitorilor, într-un efort de refinanțare a datoriilor și de acoperire a deficitului bugetar.

Ministerul a atras 1,24 miliarde de dolari pe cinci ani la o dobândă de 6,715% pe an, 1,5 miliarde de dolari pe 10 ani la 7,22% pe an și 1,25 miliarde pe 30 de ani la 7,67% pe an. Este cel mai mare împrumut în dolari de până acum și cel mai rapid din punct de vedere calendaristic.

Investitorii au alocat pentru statul român ordine de 11 miliarde de dolari, cel mai mare interes de până acum, însă suma atrasă  în final a ajuns la 4 miliarde. România a urmat așadar modelul Ungariei, care s-a finanțat la început de an cu bonduri de 4,25 de miliarde de dolari, lansând o ofertă de trei tranșe în încercarea de a-și consolida bugetul.