Finanțare ca în Silicon Valley pentru antreprenori locali

„Este cel mai bun moment din istoria acestei țări să îți faci un start-up. Sunt între 220-250 milioane de euro în piață care trebuie să fie investiți în următorii cinci ani”, spune Cristian Munteanu, managing partner și cofondator al fondului de venture capital Early Game Ventures (EGV). Prin urmare, aproape 250 de milioane de euro sunt împărțiți în piață între fonduri care vor să intre în faza incipientă a unui business și să asiste la o dezvoltare exponențială și fonduri de private equity care vor să intre mai târziu în companie.

Însă care este problema? Cum poate aproape un sfert de miliard de euro să stea în piață fără să găsească o masă la care să se așeze? Din perspectiva investitorilor, una dintre probleme ar fi lipsa educației antreprenoriale în România și în special lipsa cizelării antreprenorilor în ceea ce înseamnă atragerea de finanțări. „Noi nu avem un sistem de educație care să scoată antreprenori, ci doar executanți. La noi lipsesc niște școli pentru că universitățile nu au înțeles, nu au transfer tehnologic. Avem oameni care vin la noi cu tot felul de nebunii, care vin cu
OZN-uri. La propriu, am primit o aplicație pentru un avion rotund care se poate deplasa în orice direcție. Sau exprimarea din mailurile pe care ni le trimit atunci când caută finanțare. Am primit mail cu: «Salut. Ce faci?». Dacă ești om de business, pui mâna pe o carte și citești și te educi”, spune Cristian Munteanu, un om cu o experiență de peste 15 ani în marketing și care are în CV fondarea mai multor startup-uri americane.

El este unul dintre cofondatorii celui mai nou fond de investiții din piață, care țintește o dimensiune de 28 milioane euro. Early Game Ventures este finanțat în majoritate prin Programul Operațional de Competitivitate și confinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională. Alături de FEI, un alt investitor important al Early Game Ventures este Globalworth, o companie înființată în România în 2013, listată pe segmentul AIM al Bursei de Valori de la Londra. Cu un portofoliu de 35 de proiecte în Polonia și România și o valoare de 2,1 miliarde de euro, Globalworth este cel mai mare investitor de pe piața de birouri din Europa Centrală și de Est.  

Cei trei parteneri ai Early Game Ventures sunt Cristian Munteanu, Dan Călugăreanu și Radu Stoicoviciu. Cristian Munteanu a înființat la rândul lui start-up-uri de tehnologie pe Coasta de Vest din Statele Unite, în Seattle și San Francisco. Dan Călugăreanu este președinte al TechAngels, cea mai mare asociație de business angels din țară, și a contribuit de-a lungul anilor la crearea ecosistemului de start-up-uri din România. Radu Stoicoviciu vine cu o experiență de 25 de ani în consultanță, în ultimii 10 ani conducând divizia de Mergers & Acquisitions a PwC în România și Europa de Sud-Est.

Fondul cu capital de risc își propune să investească anual în companii inovative din România, unde vrea să intre cu un tichet cuprins între 50.000 euro și 4 milioane euro în funcție de potențialul și specificul companiei. „Am lansat fondul pe 7 decembrie, dar ne întâlnim de multe luni cu start-up-uri. Am văzut peste 150 de echipe și aș spune că am aranjat discuții cu șase dintre ele și sperăm ca măcar patru să se fructifice în investiții semnate. (…) Avem un program de accelerare și luăm doar 5-6 start-up-uri pe an. De aici dăm între 50.000 și 200.000 de euro”, explică Munteanu.

În găsirea start-up-urilor cărora le oferă finanțare, accentul este pus pe proprietatea intelectuală și pe valoarea adăugată pe care o poate aduce un proiect, iar fondatorii își propun să împartă eventualele oportunități de finanțare în funcție de necesarul de capital cu care pot contribui. „Avem o plajă largă. Avem programul de accelerare, unde intrăm cu investiții între 50.000 euro și 200.000 euro pe an. Aici am vrea să investim din prima 100.000 de euro. Pe lângă aceste investiții mici, căutăm companii în care putem intra cu 500.000 – 4 milioane euro, iar pentru România 4 milioane euro este o investiție de Șeria A”, spune investitorul.

În perspectiva fondului, companiile în care vor investi vor fi împărțite clar în trei categorii: losers (n.red.: pierzătorii), money-back (n.red.: banii înapoi) și winners (n.red.: câștigătorii). „Împărțim în trei categorii: losers – unde știm că băgăm bani și că nu vom scoate niciodată, iar aici se va situa cea mai mare parte din investiții, și unde vom face exit abia după doi-trei ani. Mai departe avem categoria money-back, unde investim, avem speranțe și ieșim în vreo cinci ani pentru a obține puțin mai mult decât investiția, iar categoria care contează cel mai mult sunt câștigătorii – unde menținem o participare mai lungă, de 7-8 ani. Acele companii au potențialul să întoarcă tot fondul”, explică Munteanu.

Venture capital (capital de risc – n.red.) reprezintă o clasă de investitori mai puțin exploatată în România, care presupune un apetit de risc, ce vine în ecosistemul de finanțare al start-up-urilor fix după capitalul propriu al fondatorilor, în același timp cu momentul pe care îl vânează și un business angel. Rolul capitalurilor atrase de la fondurile de tip venture capital este acela de a da un impuls businessurilor prin capitalul suplimentar pe care îl oferă. „Noi încercăm să accelerăm businessurile. Pe noi ne interesează ca acele start-up-uri să investească timp, deoarece capital investim noi. Ne interesează viteza.

Dacă luăm ceva micuț și venim și băgăm noi jumătate de milion de euro, deodată un start-up poate exploda. De câte ori o echipă ne întreabă cum se poate dezvolta mai departe, noi îi sfătuim să cheltuie banii. Ne interesează ca firmele să salveze timp, că bani le dăm noi.” Mai mult, EGV vrea să încurajeze întregul ecosistem de finanțare, și, pentru că Dan Călugăreanu, fostul șef al celei mai mari asociații de business angel din România, face parte din fondatori, EGV va păstra în fiecare investiție și un tichet disponibil pentru un business angel. „Vrem ca la fiecare investiție să punem un tichet deoparte pentru un angel care vrea să intre cu noi în rundă. În loc să își asume singuri, le dăm confortul că investesc alături de un fond, ceea ce generează o siguranță mai mare.”

În ceea ce privește finanțările pentru oamenii de afaceri la început de drum, Munteanu susține că băncile ar putea juca un rol mai activ în acest segment de economie, încât nimeni nu îndrăznește să ceară bani la bancă pentru a pune pe picioare o afacere. „Băncile joacă foarte sigur acum. Dacă e un lucru cert este că nu vei lua bani de la bancă decât dacă îți pui casa garanție. Nu cred că trimite nimeni mailuri la bănci. Lumea a învățat cum funcționează băncile. Ele nu au nici măcar înțelegerea acestei clase de investitori, venture capital. România pare mai mult o țară de retail banking”, conchide confondatorul. Fondul își asumă 4-6 start-up-uri pe an, în condițiile în care doar în ultimele luni au fost contactați de aproape 200 de businessuri ce caută finanțare. „Rata de acceptare este foarte mică. Sunt multe lucruri rele în faptul că nu există deja o cultură investițională în România, dar sunt și lucruri bune. Faptul că sunt puțini investitori de early stage, cum suntem noi, ne dă avantajul de a avea un flux mare de businessuri care apelează la noi.”

Cu toate acestea, din perspectivă investițională, capitalul trebuie să vadă dincolo de antreprenorii neavizați sau care doar aleargă după finanțări fără un produs solid și serios. „Start-up-urile pe care le găsești la toate concursurile, care discută cu toată lumea fără niciun fel de discernământ, nu sunt neapărat cele mai bune. Dar ăsta e stratul vizibil de companii care vor să ridice bani din piață. Sub acest strat mai este unul concentrat pe dezvoltarea produselor și la care trebuie să ai cumva acces. Accesul este un cuvânt cheie în venture capital”, spune Munteanu.